Zborul 370 al Malaysia Airlines a fost o cursă regulată internaţională de pasageri, din Kuala Lumpur la Beijing, care a pierdut contactul cu centrul de control al traficului aerian în 8 martie 2014, la mai puţin de o oră după decolare. Avionul, un Boeing 777 – 200ER, transporta 12 membri ai echipajului şi 227 de pasageri din 14 de naţiuni.
Comisia Europeană salută adoptarea de către Consiliul de Miniştri al UE, a unei noi directive care să asigure o aplicare mai bună la nivel naţional a dreptului cetăţenilor UE de a lucra într-un alt stat membru. Noile norme, propuse de Comisie în aprilie 2013, au ca scop să elimine decalajul dintre drepturi şi aplicarea lor în realitate şi vor permite persoanelor care lucrează sau care îşi caută un loc de muncă în altă ţară să-şi poată exercita mai uşor drepturile în practică. Statele membre au acum la dispoziţie doi ani pentru a transpune directiva în legislaţia naţională.
Potrivit unui raport UE publicat recent, după trei ani de eforturi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale romilor, încep să se vadă rezultate, dar mai rămân încă multe de făcut.
Din 2011, de când liderii UE s-au angajat să ia măsuri, a crescut numărul de copii romi care au evoluat cu ajutorul educaţiei, au fost create programe pentru a-i ajuta pe cetăţenii de etnie romă să îşi găsească locuri de muncă şi s-au depus eforturi pentru reducerea diferenţelor dintre comunităţi.
Atunci când pasiunea pentru profesie trece dincolo de graniţele acţiuni de a presta pentru o remuneraţie, aceasta devine vocaţie. Aşa s-a întâmplat şi în cazul Laurei Munteanu, preşedinta Asociaţiei “Lauras” din Anina. Pentru ea asistenţa socială este bucuria de a dărui zâmbete şi de a realiza alei între generaţii. Asistent medical la bază, sau prima ei “dragoste”, aşa cum îi spune, s-a înscris la Facultatea de Asistenţă Socială din cadrul Universităţii “Eftimie Murgu” din Reşiţa, în anul 2007, pe care a absolvit-o ca şef de promoţie în 2010. În paralel a urmat studii în ştiinţe economice în cadrul aceleiaşi Universităţi, specializa-rea Marketing, dar şi studii psihopedagogice de nivel I.
De ce avem nevoie de un program privind protecţia consumatorilor la nivelul UE?
Cheltuielile de consum reprezintă 56 % din PIB-ul Uniunii Europene. Mai mult decât oricând, consumatorii bine informaţi şi experimentaţi pot stimula inovarea şi creşterea, cerând valoare, calitate şi servicii. Ca o consecinţă a crizei economice, au apărut noi nevoi şi s-au dezvoltat moduri noi de a face cumpărături, cum ar fi comerţul electronic şi serviciile digitale. Informarea consumatorilor trebuie să ţină şi ea pasul cu evoluţia pieţelor, cum ar fi liberalizarea acestora (de exemplu, în sectorul energiei sau al telecomunicaţiilor).
Începând cu data de 01.04.2014 se opreşte furnizarea încălzirii pentru toţi consumatorii racordaţi la sistemul centralizat.
De asemenea, începând cu aceeaşi dată, se stabileşte programul de furnizare a apei calde menajere în zilele de marţi, joi, sâmbăta şi duminica între orele 07-09 şi 19-21.
Pe măsură ce gheţarii se topesc cu viteze record ca urmare a schimbărilor climatice, unele firme au început să adune apa dulce rezultată în urma topirii, o îmbuteliază în sticle şi o expediază la mari distanţe pentru consum.
Pornind de la o întrebare simplă – De ce nu este folosită apa gheţarilor, bogată în nutrienţi, pentru a ajuta la dezvoltarea locală a industriei alimentare în Groenlanda? – un grup de studenţii francezi la arhitectură au venit cu ideea Arctic Harvester, o fermă hidroponică şi o mică localitate plutitoare.
Lili Gherle, mama a doi copii care şi-a stabilit ca esenţă a vieţii să lupte pentru salvarea altor copii, implicată în campaniile de donare de sânge sub titlu “Un strop de sânge pentru un copil”, a învăţat de la viaţă că tot ceea ce nu “te omoară te întăreşte” şi nu dă înapoi.
Povestea ei, ca mai toate poveştile în care implicarea este deplină, a început în momentul în care fiica ei de doar 4 ani a ajuns pe patul spitalului diagnosticată cu o ciupercă creată medicamentos, o boală rară, la nivel mondial existând doar 4 cazuri diagnosticate la copii. A fost începutul coşmarului în momentul în care nimeni nu i-a dat fetiţei şanse de supravieţuire în nici unul din cele 9 spitale prin care a ajuns , din care 2 private. Dar Lili Gherle a decis să lupte şi să spere în şansele de supravieţuire ale fetiţei sale.
Mii de oameni din UE şi din ţările candidate şi vecine au trimis candidatura pentru a participa la Evenimentul tinerilor europeni – EYE2014. Vin din şcoli, universităţi, organizaţii pentru tineri şi grupuri spontane formate pe platformele sociale EYE, deoarece candidaturile individuale nu au fost acceptate.
Director executiv al ONG „Pentru fiecare copil o familie” (PaFCaF), Maria Volintiru a ajuns într-o zi să realizeze că doreşte să facă cu totul altceva în această viaţă. S-a decis să pornească o luptă pe care n-o conştientizase atunci când a pornit, lupta de a da o şansă copiilor născuţi fără şansă într-un stat care nu le oferea decât instituţionalizarea.
S-a confruntat cu o mulţime de probleme de-a lungul timpului, dar există o pasiune care a ţinut-o pe baricade timp de 19 ani, mai mult decât atât, şi-a luat nişte angajamente pe termen lung şi chiar dacă ar fi vrut să renunţe, n-ar fi putut. În momentul în care s-a gândit să facă un serviciu rezidenţial a realizat că viaţa unor copii orfani depindeau numai de ea. Un angajament pe termen lung înseamnă pentru Maria Volintiru faptul că unii copii sunt în organizaţia, pe care a o conduce, încă din maternitate şi pe care i-a crescut.
|
Arhivă Contact |
Copyright © 1995-2012 Prisma | Toate drepturile rezervate. RSS articole recente |
|
