Duminică, 16 septembrie, ora 16, va avea loc în cadrul evenimentului „1-40-140“ inaugurarea „Muzeului de Locomotive cu Abur Reşiţa“. Cu acest prilej, Fundaţia UDR şi Primăria Reşiţa pregătesc o surpriză reşiţenilor, atât celor nostalgici cât, mai ales, celor ce nu au văzut niciodată o locomotivă cu abur funcţională.
Românii din Serbia fac tot ce pot ca să păstreze tradiţiile şi limba naţională în zona unde trăiesc de generaţii. Deşi istoria i-a lăsat în Banatul Sârbesc, aceştia gândesc şi se roagă româneşte. Numărul românilor din Banatul Sârbesc scade pe an ce trece. Cu toate astea, cei care trăiesc peste graniţele ţării nu îşi uită originile şi limba şi fac toate eforturile pentru a transmite din tată în fiu obiceiurile şi graiul românesc. Copiii lor, deşi din ce în ce mai puţini, încep să înveţe carte în limba română. Abia din clasa a cincea au profesori sârbi. Tradiţiile se transmit, aşa cum spun românii din Serbia, mai ales prin folclor, prin muzica populară care răsună în casele lor.
În ciuda căldurilor excesive din această vară au continuat manifestările culturale organizate de Casa de Cultură Maghiară prin Asociaţia PLATANUS din Reşiţa. În iulie, de Sf.Ilie la Oraviţa a avut loc a doua ediţie a Zilelor Culturii Maghiare din Oraviţa, la Teatrul Vechi. Despre expoziţie de fotografii artistice ale fotografului amator Ioan Toth a vorbit Ionel Bota, directorul teatrului. Pe scenă Grupul vocal Hovirag (Ghiocelul) din Reşiţa a prezentat un spectacol muzical cu cântece populare maghiare ţigăneşti.
În zilele de 15-16 august 2012 în localitatea timişeană Gottlob are loc cea de-a patra ediţie a Festivalului Lubeniţelor, eveniment unic în partea de vest a ţării. Deşi se află în mijlocul săptămânii, după ultima modificare a Codului Muncii data de 15 august este zi liberă, Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare fiind una dintre marile sărbători ale bisericii creştine.
“Din când în când, este bine să venim acasă. Să ştim de unde ne tragem, să ne simţim rădăcinile, şi în seara aceasta, la Reşiţa, a venit acasă Mircea Hohoiu”, a spus Camelia Duca, directoarea librăriei Semn de carte, în deschiderea concertului pe care cantautorul, stabilit în Germania, l-a susţinut în seara de marţi 24 iulie, sub bolta de viţă a librăriei.
Au mai rămas doar câteva ore până când pe scena a-menajată din Poiana Lupului începe tradiţionalul festival de jazz. În această săptămână, de astăzi şi până duminică, Gărâna va deveni capitala jazz-ului european. La fel ca şi în anii trecuţi, numeroşi solişti ai genului şi-au anunţat prezenţa.
Astfel că, în cele patru zile de festival, pe scena din Poiana Lupului vor concerta artişti şi formaţii de valoare şi notorietate internaţională, de pe tot mapamondul, inclusiv din România. Continuare…
„Funicularul reşiţean, care traversează oraşul în apropierea centrului civic, poate deveni pentru Reşiţa ceea ce este Turnul Eiffel pentru Paris”, a declarat arhitectul belgian Pierre Lallemand, aflat în vizită de lucru în municipiul de pe Bârzava. Arhitectul belgian s-a aflat la Reşiţa, la începutul acestei săptămâni, împreună cu alţi doi arhitecţi, Steven Beckers şi Ioana Sandu, membrii unei firme de consultanţă şi arhitectură din Bruxelles, la invitaţia primarului Mihai Stepanescu. Cei trei arhitecţi au fost la Reşiţa ca urmare a unui contract privind elaborarea unui Master Plan al oraşului. Continuare…
Cu ocazia împlinirii la data de 3 iulie 2012 a 241 de ani de la înfiinţarea uzinelor metalurgice Reşiţa publicăm articolul „Din istoricul Reşiţei” apărut în 1936, în ziarul Fruncea şi semnat de domnul Gh. Cimponeriu, priminspector U.D.R.
Părţile muntoase ale Bănatului au fost foarte mult apreciate de romani ca regiuni miniere. În Sasca şi Moldova nouă erau chiar colegii ale aurariilor, – ce denotă că extracţia aurului s-a făcut intensiv.
Fierul se exploata în regiunea Bocşa – Ocna de fier – Dognecea de unde se exploatează şi azi minereul.
Cu prilejul aniversării începuturilor industriei la Reşiţa, în 1771, inginerul Dan Perianu, a susţinut o conferinţă cu tema „3 iulie – data inaugurării industriei la Reşiţa”. Conferinţa a avut loc, marţi 3 iulie, la Direcţia pentru Cultură Caraş-Severin, şi a cuprins trei capitole:
|
Arhivă Contact |
Copyright © 1995-2012 Prisma | Toate drepturile rezervate. RSS articole recente |
|
