Despre jurnalişti nu se prea scrie, fiind ei oricum tot timpul în prim planul (hai, al doilea) vieţii publice a urbei, a ţării, a lumii. Îi vedem/ citim toată ziua, îi iubim/ detestăm, după caz (al nostru, de cele mai multe ori) şi ne frământă în continuare subiectele aflate în discuţie, puse de ei, de cele mai multe ori. Nu-i rău, altfel ce-am face? Că se adaugă şi acest fel de omisiune la nedreptăţile lumii în care trăim…, să fim fatalişti: asta este.
Librăria Semn de Carte din Reşiţa, această mică şi din ce în ce mai cunoscută oază de cultură, a găzduit recent un eveniment editorial ce are anumite implicaţii semnificative în peisajul literar reşiţean. După cum o relevă titlul, este vorba de un debut poetic, dar nu unul oarecare, deoarece autorul nu este după cum s-ar crede un absolvent al vreunei facultăţi de litere, ci are o formaţie inginerească, fiind absolvent al Universităţii “Eftimie Murgu” din Reşiţa (pe atunci cu titulatura de Institut de Subingineri).
După încheierea Primului Război Mondial muncitorilor reşiţeni l-i s-a îndeplinit cea mai arzătoare revendicare – ziua de lucru de 8 ore. Până atunci în uzinele reşiţene se lucrau 12 ore pe zi iar în timpul conflagraţiei chiar 14 ore pe zi. În noile condiţii o zi calendaristică pentru angajat avea următoarea structura 8 ore de lucru + 8 ore de odihnă + 8 ore de recreare. Muncitorii cu aceeaşi ocazie au obţinut şi o altă importantă înlesnire – concediul de odihnă plătit de către conducerea Uzinelor de fier. Continuare…
Cu prilejul sărbătorilor de iarnă, Primăria Municipiului Reşiţa şi Consiliul Local organizează spectacolul „Dor de viaţa satului”, care va avea loc în data de 16 decembrie 2015, de la ora 18:00, în sala cinematografului Dacia.
Vor evolua cunoscuţi interpreţi de muzică folclorică precum Nicoleta Voica, Petrică Miulescu Irimică, Dumitru Teleagă, Stana Stepanescu, Camelia Bojin Ceocu, Cătălina Pîşlea dar şi ansamblul folcloric „Bârzava”. Orchestra va fi condusă de prof. Rică Vulpe.
În numărul trecut al ziarului, am avut o atitudine critică cu privire la aşa-zisul monument ce se construia de către Asociaţia Culturală Reşiţa Română, pe locul unde a fost Şcoala Generală nr.3 (vis-a-vis de Casa de Cultură a Sindicatelor), în amintirea primei şcoli în limba română din Reşiţa, ce a fost construită în anul 1776.
Atunci, în timpul construcţiei acestui „monument”, atitudinea mea a fost considerată de către unii ca fiind exagerată şi răutăcioasă dar, odată cu dezvelirea acestuia, se poate constata şi se poate trage concluzia că situaţia este mult mai gravă decât am încercat eu să o prezint. Prin acest „proiect”, se poate vedea câtă lipsă de respect fată de tradiţiile locale, laşitate, hoţie, ipocrizie, impostură, prostie, minciună, bătaie-de-joc, incultură şi răutate s-au acumulat în jurul marelui proiect, care este Palatul Cultural. Este o ruşine ce a ajuns acest edificiu de cultură.
De câte ori treci pe lângă Palatul Cultural, te izbeşte un miros puternic-uleios de cartofi prăjiţi. Este “emanaţia de cultură” a acestui locaş cultural. Aici nu se face cultură, ci se organizează spectacole pentru imagine politică, realizarea de proiecte “măreţe” şi obţinerea de foloase personale (fiecăruia după necesităţi bine stabilite, ca la o cooperativă de tip comunist).
Nu poţi să ai activitate culturală, fără o implicare reală (nu doar participarea ca invitaţi la spectacole), a unor oameni de cultură (nu mă refer la directori culturali sau vip-uri). Degeaba aduni în jurul tău oameni care cred că sunt cuul… dacă vorbesc despre cuul-tură, lakei sau like-ri (cum s-or fi numind) care dau like-uri fără număr ca să se dea bine cu oricine şi câţiva gură-cască, dacă nu vin oameni care să pună suflet şi să creadă în actul de cultură şi să respecte tradiţia culturală.
Joi, 25 iunie 2015, ora 10:00
Vineri, 26 iunie 2015
Cu acest prilej, în data de 14 mai, Consulatul General al României în Ungaria a organizat o manifestare cultural-artistică la care a participat şi Ansamblul folcloric „Bârzava” al Primăriei Municipiului Reşiţa, coordonat de Maria Aghescu, precum şi Ansamblul de dansuri populare şi trupa de teatru amator ale Liceului Nicolae Bălcescu din Gyula.
Luna mai aduce o nouă surpriză copiilor care vizitează Grădina Zoologică „prof. Ion Crişan” din Reşiţa
Locul de joacă pentru copii a fost modernizat, în prezent, gama de module de joacă disponibile este mult mai variată şi cuprinde balansoare, sistem de scări şi tobogan, corturi, caleaşcă, căluţi etc.
Aflat la cea de-a 24-a ediţie, StudentFest reuneşte la Timişoara sute de tineri talentaţi din 15 domenii ale artei şi culturii, ajutându-i pe aceştia să-şi dezvolte abilităţile prin ateliere de lucru facilitate de artişti consacraţi, dar şi să-şi promoveze creaţiile sau conceptele.
Şi în 2015 se continuă conceptul început în anul 2012. Astfel, participanţii acestei ediţii vor lua parte la 7 zile intensive de workshopuri şi traininguri de creaţie la care s-au înscris în prealabil, iar publicul larg va avea ocazia apoi să urmărească ceea ce aceştia au învăţat şi creat. În acest an, evenimentele din ultimele 3 zile ale festivalului se vor desfăşura în curtea Facultăţii de Arte şi Design Timişoara, în locuri nonconformiste special amenajate pentru festival.
|
Arhivă Contact |
Copyright © 1995-2012 Prisma | Toate drepturile rezervate. RSS articole recente |
|
