După o călătorie de peste opt luni în care a parcurs 567 milioane kilometri, Mars Science Laboratory (MSL) Curiosity Rover a atins suprafaţa planetei Marte pe 6 august.
Aterizarea lui Curiosity este considerată de specialiştii NASA cea mai grea misiune robotică încercată vreodată în istoria explorării planetei Marte, sau al oricărei alte explorări de acest tip.
Navele spaţiale care reintră în atmosferă cu o viteză iniţială de Mach 25 sunt protejate în prezent de un scut termic care trebuie să reziste la şocul plasmei de mii de grade Celsius. Acesta este construit dintr-un amalgam de metale refractare, carburi şi materiale carbon-carbon armate, fin reglat prin tehnologii hi-tech.
NASA intenţioneză să facă o schimbare radicală, înlocuind puternicul scut termic cu un balon. Inflatable Reentry Vehicle Experiment (IRVE-3) este al treilea dintr-o serie de teste de zbor suborbital cu această nouă tehnologie menite să-i demonstreze fiabilitatea.
Companiile private au demarat proiecte spaţiale îndrăzneţe care erau până recent accesibile doar guvernelor. Recent, într-o conferinţă de presă la California Academy of Sciences, Fundaţia B612, organizaţie nonprofit, şi-a prezentat planurile de a construi, lansa şi opera prima misiune finanţată privat în spaţiu adânc – SENTINEL – un telescop spaţial plasat pe orbită în jurul Soarelui, în apropierea orbitei planetei Venus, la peste 274 milioane kilometri de casă, pentru o misiune care să descopere şi cartografieze asteroizi. Pentru comparaţie, telescopul Hubble se află la 564 kilometri depărtare de Pământ. Continuare…
China a trimis sâmbătă, 16 iunie, de la Jiuquan Satellite Launch Center, trei astronauţi în spaţiu într-o ambiţioasă misiune care marchează prima încercare a naţiunii asiatice de andocare manuală pe orbită a unei navei spaţiale cu echipaj şi primul zbor al unei femei astronaut.
Un sistem de navigaţie prin satelit sau SAT NAV reprezintă o reţea de sateliţi care oferă poziţionare geo-spaţială autonomă, cu acoperire la nivel mondial. Acesta permite unor receptoare electronice de mici dimensiuni să-şi determine poziţia (longitudine, latitudine şi altitudine), la o distanţă de câţiva metri, folosind semnale transmise de sateliţi.
Viitoarele zboruri spaţiale la marginea galaxiei şi mai departe vor avea nevoie de un model similar pentru determinarea poziţiei navelor spaţiale. Oamenii de ştiinţă cred că au descoperit un sistem fiabil de navigaţie în spaţiul adânc, sistem care foloseşte ca “balize” pulsari pentru a ghida nave spaţiale printre stele.
Pe 7 mai, dacă totul merge bine, compania privată pentru zboruri spaţiale SpaceX va lansa prima navă spaţială comercială pentru a vizita Staţia Spaţială Internaţională.
Capsula fără pilot, Dragon, a SpaceX va livra produse alimentare, bunuri şi experimente ştiinţifice pentru avanpostul din spaţiu, într-o primă misiune de testare pentru NASA. Agenţia Spaţială a acordat companiei un contract de 1.6 miliarde dolari pentru opt zboruri de aprovizionare robotizate pentru a umple golul lăsat de pensionarea flotei spaţiale anul trecut. SpaceX este una dintre cele două companii cu contracte de la NASA pentru zborurile robotizate pentru livrare de marfă (Virginia Orbital Technologies Corp este alta), dar este prima care încearcă o lansare.
O navă uriaşă de marfă fără pilot a ajuns la Staţia Spaţială Internaţională în 28 martie, livrând tone de provizii proaspete pentru cei şase membrii ai echipajului de pe avanpostul orbital.
După cinci zile de călătorie spre staţia spaţială, al treilea vehicul de transfer automat (ATV-3) lansat de către Agenţia Spaţială Europeană (ESA) a ajuns la complexul spaţial încărcat cu aproximativ 7 tone de alimente, apă, îmbrăcăminte, experimente şi combustibil în ceea ce este cea mai grea sarcină livrată vreodată avanpostului de o navă spaţială robotică, conform oficialilor ESA.
Sistemul nostru solar cuprinde trei tipuri de planete: lumi stâncoase, terestre, (Mercur, Venus, Pământ şi Marte), giganţi de gaz (Jupiter şi Saturn), giganţi din gheaţă (Uranus şi Neptun).
Planetele care orbitează stele îndepărtate intră într-o varietate mai largă, inclusiv “lumi de lavă” şi “Jupiter fierbinte”.
Observaţiile telescopului Hubble al NASA/ESA au adăugat un nou tip de planetă, o lume acoperită de apă, învăluită de o atmosferă cu aburi. Este mai mică decât Uranus dar mai mare decât Pământul.
Vega, noul lansator al Agenţiei Spaţiale Europene, este o rachetă foarte elegantă cu patru trepte de dimensiuni ceva mai mici decât Arianne (o rachetă dintr-o generaţie anterioară).
Este proiectată pentru a face faţă unei game largi de misiuni şi configuraţii a sarcinii utile, în scopul de a răspunde diferitelor oportunităţi de piaţă.
În particular, aceasta oferă configuraţii în măsură să transporte sarcini utile variind de la un singur satelit până la un satelit principal plus un număr de microsateliţi.
India şi China vor colabora la construirea unui telescop de 1 miliard dolari, un proiect care va propulsa cele două ţări în prim-planul cercetării în astronomie.
Cele două ţări, care reprezintă cele mai rapide creşteri pe pieţele emergente, vor împărţi costul pentru Thirty Meter Telescope sau TMT, de pe creştetul vulcanului Mauna Kea din Hawaii. Ele vor împărţii, de asemenea, timpul de observare.
Acest proiect este, atât pentru India, cât şi pentru China, prima implicarea în construcţia unui telescop avansat, a cărui finalizare este anticipată în cursul acestui deceniu.
|
Arhivă Contact |
Copyright © 1995-2012 Prisma | Toate drepturile rezervate. RSS articole recente |
|
