Nava spaţială Cassini a plonjat sinucigaş în direcţia Saturn la 15 septembrie, după mai bine de un deceniu în care a observat planeta şi lunile ei. Călătoria a adus multe date ştiinţifice despre sateliţii planetei şi inelele sale. Oamenii de ştiinţă sunt interesaţi să găsească viaţă în afara Pământului, pentru a vedea dacă este similară cu ceea ce avem pe planeta noastră.
Cu toate că unele detalii minore ale misiunii revoluţionare au apărut la începutul acestui an, Nasa şi-a anunţat planurile de a zbura spre Soare în timpul unui eveniment live stream, care a avut loc la amfiteatrul Centrului de Cercetare William Eckhardt al Universităţii din Chicago şi difuzat pe NasaTV, în 31 mai.
Este vorba despre Parker Solar Probe, o misiune extraordinară şi istorică, care va explora atmosfera exterioară a Soarelui sau corona care se extinde în spaţiu.
Blue Origin, compania specializată, în principal, pe dezvol-tarea de rachete spaţiale, deţinută de Jeff Bezos, CEO-ul de la Amazon, a dezvăluit primele imagini ale interiorului capsulei New Shepard, vehiculul suborbital pentru turism spaţial.
„Programul nostru de teste de zbor pentru New Shepard este axat pe demonstrarea performanţei şi robusteţii sistemului“, a declarat Bezos. „În paralel, am proiectat interiorului capsulei, cu atenţia axată pe inginerie de precizie, siguranţă şi confort“.
Descoperit în mai 2016, de către o echipă internaţională condusă de Michael Gillon, astronom la Universitatea din Liege, sistemul exoplanetar TRAPPIST-1 (numit după telescopul belgian “The Transiting Planets and Planetesimals Small Telescope” din Chile), situat la 12 parsec distanţă de sistemul solar (39 de ani lumină), a scos recent la iveală noi secrete. Continuare…
Programul Discovery a fost înfiinţat în anul 1992 ca o modalitate inovatoare pentru NASA de a explora spaţiul cosmic, invitând oamenii de ştiinţă şi inginerii să proiecteze misiuni care oferă răspunsuri la unele din misterele sistemului solar.
Misiunile Discovery au costuri mai reduse, fiind destinate să răspundă la întrebări foarte specifice.
Modulul spaţial Schiaparelli Entry, Descent and Landing Demonstrator Module, parte a misiunii ruso-europene ExoMars 2016, s-a prăbuşit necontrolat pe suprafaţa planetei Marte la câteva secunde după desprinderea de “nava mamă”, Trace Gas Orbiter, care a început propria sa misiune în jurul Planetei Roşii.
Schiaparelli a intrat în atmosfera marţiană la 14:42 GMT pe 19 octombrie, pentru o coborâre de 6 minute spre suprafaţă, dar a încetat să transmită semnale cu puţin timp înainte de aşteptatul contact cu solul marţian.
Sierra Nevada Corporation (SNC) şi Biroul Naţiunilor Unite pentru Afaceri Spaţiale – UNOOSA (UN Office for Outer Space Affairs) – au prezentat detalii cu privire la prima misiune spaţială a Organizaţiei Naţiunilor Unite din istoria sa, la Congresul Internaţional de Astronautică desfăşurat în Guadalajara, Mexic.
Misiunea Dream Chaser urmăreşte să furnizeze ţărilor în curs de dezvoltare posibilitatea de a se dezvolta şi de a plasa sarcini utile în condiţii de microgravitaţie pentru o durată extinsă pe orbită; deşi ţinta iniţială o reprezintă grupul de ţări mai puţin dezvoltate, toate statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite vor putea să propună sarcini utile pentru misiune.
China a făcut un nou pas în lungul drum spre un avanpost orbital permanent prin lansarea modulului orbital Tiangong-2 de la Jiuquan Satellite Launch Center din deşertul Gobi. Noul laborator a intrat pe o orbită iniţială de 197 x 373 km, iar ulterior a executat două manevre orbitale pentru a ridica orbita la 369 x 378 km altitudine. Avanpostul spaţial va permite echipajelor să rămână pe orbită pentru misiuni de 30 de zile.
După un an trăit în relativă izolare, cei şase membri ai echipajului unei misiuni simulate pe Marte au părăsit “baza marţiană” sau Domul, la sfârşitul lunii august.
Grupul a trăit într-un habitat izolat, construit pe pantele stâncoase ale Mauna Loa de pe insula Hawaii, ca parte a programului HI-SEAS (Hawaii Space Exploration Analogue and Simulation).
La 4 iulie, nava spaţială Juno a NASA a pornit motoarele pentru 35 de minute, pentru a se plasa pe orbita planetei Jupiter. După un drum care a durat aproape cinci ani, timp în care a străbătut aproape 2.8 miliarde de kilometri prin spaţiu şi se află, în prezent, la aproximativ 860 milioane de kilometri de Pământ, nava a ajuns la destinaţie şi misiunea orbitală a început. A fost un moment emoţionant pentru oamenii de ştiinţă, dar a trecut oarecum neobservat pentru observatorul ocazional. La urma urmei, am fost în proximitatea lui Jupiter de mai multe ori iar cei mai mulţi oameni pot recunoaşte imaginea roşiatică caracteristică a planetei şi cunosc câte ceva despre lunile sale majore. Dar, oricât de familiară ar putea părea această planetă, Juno este doar a doua misiune dedicată pe care oamenii au trimis-o la gigantul de gaz.
|
Arhivă Contact |
Copyright © 1995-2012 Prisma | Toate drepturile rezervate. RSS articole recente |
|
