Arhiva pentru categoria ‘Mediu’:

Va impune Ministerul Mediului un plan de management la Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului doar după ce nu vor mai fi păduri de tăiat în parc?

Grupul Ecologic de Colaborare Nera (detalii pe www.gecnera.ro facebook.com/GECNERA) a monitorizat în perioada 2015 – 2016 tăierile de arbori ce au loc şi în momentul de faţă în rezervaţia naturală Comarnic din interiorul Parcului Semenic – Cheile Caraşului, înfiinţată de Ministerul Mediului în baza OM 7/1990. Mai concret este vorba de unitatile amenajistice (UA) – 26 si 27 din unitatea de producţie (UP) – X Comarnic. Răspunsurile la sesizările adresate de către GEC Nera autorităţilor cu responsabilităţi directe în domeniu menţionează că “Parcul National Semenic – Cheile Caraşului nu are în prezent un plan de management aprobat” iar în continuare, spunem noi, amenajamentul silvic nu este obligat să ia în consideraţie reglementări care nu există oficial, în cazul de faţă un Ordin al Ministrului Mediului care ar fi trebuit să aprobe planul de management al Parcului. Un proiect de plan de management intocmit de administraţia Parcului există însă încă din 2011 dar probabil actualul ministru al mediului sau cei care vor veni vor aproba acest document doar după ce RNP Romsilva va lichida toate pădurile cu valoare ştiinţifică din Parc.

Continuare…

Protejarea Dunării pe sectorul România-Serbia

România şi Serbia trebuie să coopereze mai bine pentru combaterea agresiunilor împotriva mediului pe sectorul de Dunăre, la graniţa dintre cele două ţări.

În perioada 14-15 octombrie a.c. Grupul Ecologic de Colaborare Nera a participat la conferinţa internaţională anuală organizată de fundaţia International Scientific Forum “Danube – River of Cooperation” din Belgrad, Universitatea Union Nikola – Tesla din Belgrad şi Primăria Veliko Gradište, care a fost destinată unor prezentări şi analize pe tema „Un sfert de secol de angajare în dezvoltarea durabilă a Regiunii Dunării”.

Continuare…

50.000 de semnături pentru stoparea construirii de MHC-uri pe râul Nera au fost depuse la Ministerul Mediului

Miercuri 28 septembrie 2016 comunitatea DE-CLICK (detalii pe www.de-clic.ro) a depus la Ministerul Mediului petiţia SPUNEM NU DISTRUGERII RÂULUI NERA! (detalii petiţie pe http://facem.de-clic.ro/sos-nera).

Petiţia este semnată şi de către GEC Nera şi a fost lansată în data de 8 Februarie 2016, înaintea consultării publice de la Prigor a studiului de impact privind emiterea acordului de mediu de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin în legătură cu perspectiva construirii a 2 minihidrocentrale pe râul Nera în această zonă.

Continuare…

SOS Cascada Beuşniţa

În urma unor informaţii primite de la vizitatori ai Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa privind starea cascadei cu acelaşi nume, Grupul Ecologic de Colaborare Nera, (detalii pe www.gecnera.ro, www.facebook.com/GECNERA) a realizat în data de 10.09.2016 o monitorizare a zonei cascadei, ocazie cu care a constatat că peste deversorul şi peretele cascadei nu mai curge apă iar unii turişti cu mentalitate de cocalari au scrijelit adânc muşchiul de pe peretele cascadei ca semn al trecerii lor prin zonă.

Continuare…

Hoinărind printre egrete, cormorani… şi maldăre de gunoaie de ZIUA INTERNAŢIONALĂ A BIODIVERSITĂŢII

Grupul Ecologic de Colaborare Nera, organizaţie nonguvernamentală, apolitică şi nonprofit (detalii pe www.gecnera.ro), a realizat în perioada 21-22 mai 2016 activităţi destinate protejării patrimoniuui natural din Parcul Natural Porţile de Fier pe un traseu de-a lungul Dunării, între localităţile Coroninii şi Baziaş. Activitatea a marcat ZIUA INTERNAŢIONALĂ A BIODIVER-SITĂŢII sărbătorită în fiecare an pe 22 mai.

Continuare…

Ziua Munţilor Ţarcu, la 21 Mai

Vă invităm să sărbătorim împreună Ziua Munţilor Ţarcu, la 21 Mai.

După preferinţă, puteţi alege ateliere în şi despre natură, care vor avea loc în Poiana Mărului, un concurs de alergare Muntele Mic Vertical Race organizat de Clubul Sportiv Tibiscus şi o drumeţie la vârful Tarcu (2190 m) organizată de alpinistul Cornel Galescu şi Clubul Montan Caransebeş.

Continuare…

Sârbii iau pe şest debit din râul Nera pentru o minihidrocentrală de pe pârâul Jeruga

Împreună cu colegii de la ONG-urile din Serbia am constatat ca pe teritoriul comunei Bela Crkva din Serbia, în zona localităţii Kusić, de curând a fost executat un canal de deviere a apei din râul Nera pe pârâul Jeruga care este un braţ al râului Nera.

Continuare…

Poluare în rezervaţia naturală Valea Mare

Imaginea cursului de apă din rezervaţia naturală Valea Mare situată în interiorul Parcului Natural Porţile de Fier este precum imaginea autorităţilor direct responsabile de starea rezer-vaţiei: Primăria Comunei Gârnic, Comisariatul Judeţean al Caraş-Severin al Gărzii Judeţene de Mediu, Administraţia Parcul Natural Porţile de Fier. Păcat de frumuseţea cascadei din apropiere şi a zonei Padina Matei care este vizitată anual de aproape 6.000 de turişti, potrivit statisticilor oficiale. Contactat telefonic de un ziar, primarul Nicolae Tismănariu a afirmat ca nu ştie de existenţa unei asemenea poluări. Succes în alegeri!

Continuare…

Soluţia de ecologizare a iazului Boşneag – extindere de la Moldomin S.A. de tot râsul!

În locul unei soluţii durabile de ecologizare vegetativă a iazului Boşneag – extindere, care a fost confirmată încă din 1990 pe o suprafaţă mică de 20 ha, Guvernul României, sfătuit de “specialişti” în drenat bani publici către buzunarele mafiei din politică, va emite o ordonanţă de ecologizare prin umectare cu apă din Dunăre a depozitului de deşeuri miniere Boşneag – extindere aparţinând SC Moldomin SA din Moldova Nouă.

Continuare…

Lumea mirifică a microregiunii Dunăre-Nera-Caraş. Legende din Munţii Aninei

Calea ferată Oraviţa – Anina. Construcţia în lungime de 33,4 km, a fost terminată şi dată în funcţiune la 15 decembrie 1863. Pe traseu au fost construite 14 tuneluri săpate în calcar dur şi 10 viaducte pe vremea când încă nu erau inventate dinamita, pickhammer-ul şi macaralele.

Numele tunelul Dollhoff, situat în apropiere de Anina, este dat după numele arhitectului Johann Ludwig Dollhoff-Dier care a fost şeful lucrării şi s-a considerat singurul vinovat de un prim eşec al perforării tunelului de pe tronsonul Gârlişte-Anina, unde cele 2 galerii la care s-a săpat din direcţii opuse, nu s-au întâlnit din cauza unei devieri verticale de aproape trei metri. Pentru acest fapt el s-a sinucis, aruncându-se într-o prăpastie de pe unul dintre viaductele liniei.

Continuare…