Liniştea care s-a lăsat asupra locurilor de parcare publice din Reşiţa se apropie de final. Consilierii au hotărât la cea mai recentă şedinţă că a sosit timpul să mai adune nişte bani în bugetul oraşului. Astfel că, parcajele din oraş vor fi, din nou, cu plată.
Sistemului de taxare în parcările din Reşiţa este, din nou, în atenţia aleşilor locali. Locaţiile vizate sunt aceleaşi. Continuare…
S.C. Brantner Servicii Ecologice S.A. informează că deşeurile nepericuloase din localităţile şi cartierele aparţinătoare municipiului Reşiţa sunt colectate, în luna octombrie, conform următorului program:
În urma solicitării Primăriei Municipiului Reşiţa, societatea DERATON SRL Timişoara a programat activităţile de dezinsecţie pe raza oraşului. Acestea vor avea loc joi, 04.10.2012, de la ora 14.00, şi vineri, 05.10.2012, de la ora 09.00.
În locul unde sălbăticia a pus stăpânire pe umanitate, a răsărit, după anii 90, una dintre cele mai importante mănăstiri din Episcopia Caransebeşului, aşa cum o cataloghează PSS Lucian. Mănăstirea Nera este aşezată în apropierea localităţii Sasca Montană, în Munţii Locvei. Aşezământul monahal apare la iniţiativa şi prin strădaniile doctorului Ioan Chirilă, originar din Slatina-Nera şi fost director al Asociaţiei Christiana din Bucureşti. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, prin decizia de înfiinţare, dată la 19 iulie 1994, ca biserica mănăstirească să fie închinată Sfintei Cuvioase Paraschiva. Emilian Birdaş, episcop al Caransebeşului în perioada 1994-1996, a pus piatra de temelie a aşezământului monahal. Continuare…
Deşeurile constituie o permanentă problemă pentru orice comunitate iar exploatarea lor haotică este un pericol cert pentru civilizaţia actuală. Aceste aspecte au fost demonstrate de-a lungul timpului iar Tiberiu Pădureanu, directorul Asociaţiei Intercomunitare Intercom Deşeuri Caraş-Severin (ADI) şi al societăţii Ecosal, a afirmat, cu ceva timp în urmă că gradul de civilizaţie al unei naţiuni, al unui stat, poate fi măsurat şi din punct de vedere al gunoiului. Cu cât gunoiul este mai umed, cu atât acel stat se află în urmă. Dacă deşeurile sunt uscate, atunci avem de-a face cu un grad de civilizaţie superior, pentru că intervine colectarea selectivă şi prelucrarea deşeurilor spre folosinţă energetică sau refolosire. Continuare…
Îmi pare rău că trebuie să scriu despre o pagină urâtă din istoria Palatului Cultural.
M-am străduit să reînfiinţez cele trei asociaţii (vezi pagina 3) şi am câştigat în instanţă Palatul Cultural, pentru vechii reşiţeni, din dorinţa de a păstra şi continua tradiţiile locale, care să poată contribui la dezvoltarea comunităţii locale.
Trebuie să reamintesc că, după finalizarea revendicării şi obţinerea clădirii, câteva persoane, dintre care cei mai mulţi nici nu erau încă membrii ai asociaţiei, iar ceilalţi nici nu aveau dreptul de a fi membrii, nişte impostori, au reuşit prin fals, bârfe şi minciuni să-l înlăture din funcţia de preşedinte al Asociaţiei Culturale Reşiţa Română, pe dr. Petru Iliasă (septembrie 2005).
Duminică, 16 septembrie, ora 16, va avea loc în cadrul evenimentului „1-40-140“ inaugurarea „Muzeului de Locomotive cu Abur Reşiţa“. Cu acest prilej, Fundaţia UDR şi Primăria Reşiţa pregătesc o surpriză reşiţenilor, atât celor nostalgici cât, mai ales, celor ce nu au văzut niciodată o locomotivă cu abur funcţională.
Grupul de Iniţiativă Locală Reşiţa şi Primăria Municipiului Reşiţa în parteneriat cu Asociaţia Rotaract Club Reşiţa, Camera Agricolă a Judeţului Caraş-Severin, Casa de Cultură Studenţească, SC. Pieţe Reşiţa SRL, Liga Studenţilor din Universitatea „Eftimie Murgu” Reşiţa şi Asociaţia „Balkans let’s get up” vor organiza în perioada 15-16 septembrie 2012, între orele 9:00 şi 18:00, în Parcul Tricolorului (Victoria) ”Târgul Producătorilor Locali” Reşiţa.
În legătură cu cazurile tot mai frecvente în care lupii atacă şi sfâşie animalele din gospodăriile cetăţenilor care locuiesc în satele Brădet şi Sommerfrisch aparţinătoare oraşului Anina, voluntarii Grupului Ecologic de Colaborare Nera au realizat o minianchetă în aceste localităţi pentru a evalua amploarea şi cauzele fenomenului.
E absolut uimitor cum Moldona Nouă, Clisura Dunării, această poartă esenţială către România, nu a fost exploatată această poartă, pentru întreg Caraş-Severinul şi întreaga zonă de Vest, cum nu a fost legată dezvoltarea oraşului şi a fascinantei arii numită Clisura Dunării, de mari proiecte dunărene care se derulează sau ar trebui să se deruleze în Europa.
Există, desigur, şi veşti mai bune. Administraţia judeţeană va derula având parteneri primăria Moldova Nouă şi partea sârbă un proiect prin care un bac va lega cele două maluri ale celor două state. Va exista, aşa cum a anunţat la Consiliul judeţean, preşedintele Sorin Frunzăverde, şi un ”vaporetto” de pasageri, în zona Pojejena.
|
Arhivă Contact |
Copyright © 1995-2012 Prisma | Toate drepturile rezervate. RSS articole recente |
|
