Cu acest prilej, în data de 14 mai, Consulatul General al României în Ungaria a organizat o manifestare cultural-artistică la care a participat şi Ansamblul folcloric „Bârzava” al Primăriei Municipiului Reşiţa, coordonat de Maria Aghescu, precum şi Ansamblul de dansuri populare şi trupa de teatru amator ale Liceului Nicolae Bălcescu din Gyula.

Continuare…

Guvernul României a aprobat propunerea MEN de a organiza prima conferinţă anuală „Limba română în lume”.

Guvernul României a aprobat în şedinţa de miercuri, 2 iulie, Memorandumul privind organizarea conferinţei anuale „Limba română în lume”. În anul 2014, evenimentul se va desfăşura în Arizona, Statele Unite ale Americii, la Arizona State University, în perioada 9-13 octombrie.

Continuare…

În perioada 24-30 iunie, la Biserica Albă (la Bela Crkva, Serbia), a fost mare sărbătoare: „Sărbătorea Florilor”. La doar 90 de km de Reşiţa şi 110 km de Timişoara. Încet-încet, „Festivalul Florilor” s-a transformat în „Carnavalul Florilor”. Cum a primit sărbătoarea acest nume? Cineva mai în vârstă spunea că pe vremuri la această sărbătoare erau multe flori, standuri pline, flori şi iarăşi flori. În prezent doar în a doua zi a sărbătorii, marţi seara, a fost deschisă o expoziţie de cactuşi, iar sâmbătă, unele dintre exponatele Carnavalului au fost împodobite cu flori. Să nu uităm că sărbătoarea a debutat când Biserica Albă se afla în „Imperiu”, în urmă cu mai mult de 150 de ani (de când se susţine că se sărbătoresc florile), când populaţia de etnie germană era cea mai numeroasă în localitatea Biserica Albă. Totuşi, trebuie să apreciem că tradiţia a fost păstrată de sârbi şi de celelalte etnii care trăiesc aici. Esenţa acestei sărbători este tocmai multietnicitatea şi multiculturalitatea. Organizatorii se mândresc cu aceste deziderate, doar suntem în Banat.

Continuare…

Românii din Serbia fac tot ce pot ca să păstreze tradiţiile şi limba naţională în zona unde trăiesc de generaţii. Deşi istoria i-a lăsat în Banatul Sârbesc, aceştia gândesc şi se roagă româneşte. Numărul românilor din Banatul Sârbesc scade pe an ce trece. Cu toate astea, cei care trăiesc peste graniţele ţării nu îşi uită originile şi limba şi fac toate eforturile pentru a transmite din tată în fiu obiceiurile şi graiul românesc. Copiii lor, deşi din ce în ce mai puţini, încep să înveţe carte în limba română. Abia din clasa a cincea au profesori sârbi. Tradiţiile se transmit, aşa cum spun românii din Serbia, mai ales prin folclor, prin muzica populară care răsună în casele lor.

Continuare…