Prisma » Justiţie » Noile norme ale UE garantează asistenţa judiciară în cadrul procedurilor penale

Noile norme ale UE garantează asistenţa judiciară în cadrul procedurilor penale

În 13 octombrie, noile norme privind asistenţa judiciară propuse de Comisie în 2013 au trecut de etapa finală.

Consiliul a adoptat Directiva privind asistenţa judiciară provizorie pentru persoanele suspectate sau acuzate care sunt private de libertate şi asistenţa judiciară în cadrul procedurilor aferente mandatului european de arestare. Prin „asistenţă judiciară” se înţelege sprijinul financiar sau judiciar primit de o persoană suspectată sau acuzată, care nu dispune de resursele necesare pentru a acoperi cheltuielile de judecată. Noile norme vor garanta dreptul la asistenţă judiciară şi acordarea uniformă a acesteia pe teritoriul UE. Persoanele suspectate sau acuzate ar trebui să beneficieze de asistenţă judiciară încă din primele etape ale procedurilor penale. Această asistenţă va fi acordată în baza unor criterii clar definite în directivă.

Noua directivă garantează:

  • Acordarea rapidă a asistenţei judiciare

Asistenţa judiciară va fi acordată cel târziu înaintea interogatoriului, în special dacă acesta este efectuat de organele de poliţie, sau înaintea unor măsuri de anchetă sau de strângere a probelor, aşa cum se prevede în directivă.

  • Criterii clare pentru acordarea asistenţei judiciare

Statele membre aplică diferite criterii pentru a stabili dacă este sau nu cazul să acorde asistenţă judiciară: criteriul necesităţii (legat de resursele persoanei în cauză, inclusiv venitul şi averea acesteia), criteriul temeiniciei (legat de necesitatea de a garanta accesul efectiv la justiţie în circumstanţele specifice ale cauzei respective) sau ambele. Noile dispoziţii clarifică aceste criterii pentru a determina dacă sunt reunite aceste condiţii:

– dacă un stat membru aplică, de exemplu, criteriul necesităţii, ar trebui să ţină cont de toţi factorii relevanţi şi obiectivi, cum ar fi venitul, capitalul şi situaţia familială a persoanei în cauză, costurile asistenţei judiciare şi nivelul de trai din statul membru respectiv. Astfel va putea să determine dacă persoanele suspectate sau acuzate nu dispun de resurse suficiente pentru a acoperi costurile asistenţei judiciare.

– dacă un stat membru aplică criteriul temeiniciei, va trebui să ţină cont de gravitatea infracţiunii, de complexitatea dosarului, precum şi de gradul de severitate a sancţiunii în cauză, pentru a determina dacă este în interesul actului de justiţie să se acorde asistenţă judiciară.

  • Asistenţa judiciară în cadrul procedurilor aferente mandatului european de arestare

Persoanele care fac obiectul procedurilor aferente mandatului european de arestare vor avea, la rândul lor, dreptul la asistenţă judiciară. Acest drept se aplică atât în statul membru care execută un astfel de mandat, cât şi în statul care l-a emis (în dosarele penale).

  • Îmbunătăţirea procesului decizional în materie de asistenţă judiciară

Directiva prevede că deciziile referitoare la asistenţa judiciară trebuie luate cu prudenţă şi că cetăţenii trebuie informaţi în scris atunci când cererea le este respinsă parţial sau în totalitate. De asemenea, stabileşte reguli privind calitatea asistenţei judiciare şi formarea personalului implicat în procesul decizional, inclusiv a avocaţilor. În cazul încălcării drepturilor prevăzute de prezenta directivă, persoanele în cauză trebuie să dispună de o cale de atac eficientă.

Etapele următoare

Statele membre au obligaţia de a transpune directiva în termen de 30 de luni de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Aceste drepturi vor fi disponibile începând din mai 2019.

Istoricul dosarului

Directiva se va aplica tuturor statelor membre, cu excepţia Danemarcei, Irlandei şi a Regatului Unit.

Directiva privind asistenţa judiciară este a treia şi ultima directivă adoptată dintr-un pachet de propuneri prezentat de Comisie în noiembrie 2013 în domeniul dreptului la un proces echitabil în cadrul procedurilor penale. Adoptarea sa vine în completarea foii de parcurs a UE elaborată în 2009 şi având ca obiect consolidarea drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale.

În ultimii ani s-au făcut progrese semnificative în ceea ce priveşte consolidarea drepturilor procedurale ale suspecţilor şi ale persoanelor acuzate în Uniunea Europeană. De la adoptarea foii de parcurs a UE pentru consolidarea drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale (2009), au mai fost adoptate cinci directive. Acestea prevăd drepturi esenţiale, cum ar fi dreptul la interpretare şi traducere, dreptul la informare şi dreptul de a avea acces la un avocat.

De asemenea, consacră principiul prezumţiei de nevinovăţie şi dreptul de asista la propriul proces şi, cel mai recent, garanţiile procedurale pentru copiii implicaţi în proceduri penale.

IP/16/3366, 13.10.2016

Spread the love


Scrieti un comentariu