Transformarea deşeurilor alimentare în hrană pentru animale

Se estimează că cererea mondială de alimente va creşte cu 70% până în 2050, în timp ce o creştere accentuată a utilizării biomasei va pune, de asemenea, presiune asupra agriculturii.

UE investeşte peste 4 miliarde EUR în cercetare şi inovare pentru a se realiza o bioeconomie europeană în care resursele noastre biologice regenerabile să fie utilizate la maximum. Agricultura este un sector esenţial care asigură producţia de alimente şi gestionarea sustenabilă a resurselor naturale şi care susţine dezvoltarea zonelor rurale.

UE este sursa a 18% din exporturile mondiale de alimente, în valoare de 76 de miliarde EUR. Dar în UE şi în alte părţi, deşeurile agricole grevează activitatea fermierilor şi îi costă pe contribuabilii europeni între 55 şi 99 de EUR per tonă.

Transformarea deşeurilor agricole în hrană pentru animale – soluţia favorizată de proiectul de cercetare NOSHAN, finanţat de UE – ar deschide noi oportunităţi pentru agricultori, reducând, în acelaşi timp, dependenţa Europei de importurile de hrană pentru animale. Acest proces va implica crearea de noi locuri de muncă ecologice în unităţile de colectare şi de tratate a deşeurilor, precum şi în cele de fabricare a hranei pentru animale. Conceptul va fi în mod deosebit binevenit în zonele rurale, unde creşterea economică este mai puţin intensă decât în zonele urbane şi unde industria hranei pentru animale reprezintă un motor economic puternic.

Proiectul NOSHAN va transforma deşeurile alimentare – în special fructele, legumele şi produsele lactate – în hrană pentru animale, cu costuri mici şi cu consum mic de energie.

Echipa – centre de cercetare, o universitate şi societăţi comerciale din şase state membre ale UE plus Turcia – a început activitatea în 2012, evaluând valoarea diferitelor tipuri de deşeuri şi constituind o bază de date cu potenţialele ingrediente din hrana pentru animale. Până la finalizarea proiectului în 2016, echipa va stabili, de asemenea, care sunt cele mai bune tehnologii de extracţie şi de valorificare a fiecărui tip de deşeu.

De asemenea, NOSHAN oferă sectorului agricol european posibilitatea de a avea un caracter mult mai sustenabil. Utilizarea ca resursă a biodeşeurilor va contribui la reducerea impactului acestora asupra mediului.

Procesele dezvoltate în cadrul acestui proiect vor ajuta societăţile comerciale cu profil agricol să recupereze caloriile conţinute în alimentele eliminate, energia care a intrat în producţia respectivelor alimente şi va conduce, de asemenea, la o scădere semnificativă a utilizării apei (deşeurile alimentare implică mai mult de un sfert din consumul mondial total de apă dulce). Prin reducerea necesităţii de a fabrica separat hrana pentru animale, metoda NOSHAN ar putea reduce creşterea concurenţei între producţia de alimente şi cea de hrană pentru animale – ambele necesitând teren şi apă.

De asemenea, în cadrul NOSHAN se cercetează ingredientele funcţionale din hrana pentru animale derivată din deşeurile alimentare, prin care se vizează satisfacerea unor necesităţi specifice ale animalelor, cum ar fi promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor. De exemplu, cercetătorii identifică în prezent fibre şi peptide funcţionale (compuşi chimici) din deşeuri. Ele vor fi utilizate pentru a crea produse nutritive destinate porcilor şi păsărilor de crescătorie.

Siguranţa este garantată prin intermediul unui proces de monitorizare intensivă, care vizează întregul lanţ de producţie, de la deşeurile în stare brută, până la produsul finit. Aspectele de siguranţă, împreună cu viabilitatea tehnică şi economică a fiecărui proces studiat, vor constitui temeiul selectării în final a strategiilor şi a produselor pe care echipa NOSHAN le va comercializa.

Context

Proiectului NOSHAN i-au fost alocate aproape 3 milioane EUR, în cadrul celui de-Al şaptelea Program-cadru al Uniunii Europene pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică (2007-2013). El reuneşte institute de cercetare, o universitate, întreprinderi mari şi IMM-ri din sectorul alimentar din Spania, Belgia, Italia, Germania, Franţa, Ţările de Jos şi Turcia.

La 1 ianuarie 2014, Uniunea Europeană a lansat un nou program de cercetare şi inovare, denumit Orizont 2020. În următorii şapte ani, se vor investi aproape 80 de miliarde EUR în proiecte de cercetare şi inovare pentru a sprijini competitivitatea economică a Europei şi pentru a extinde frontierele cunoaşterii umane. Bugetul UE pentru cercetare finanţează în principal activităţi axate pe îmbunătăţirea vieţii cotidiene în domenii precum sănătatea, mediul, transporturile, alimentele şi energia. Parteneriatele de cercetare cu industria farmaceutică, aerospaţială, a autovehiculelor şi electronică încurajează, la rândul lor, investiţiile din sectorul privat în sprijinul creşterii viitoare şi al creării de locuri de muncă care necesită înaltă calificare. Orizont 2020 va fi axat şi mai mult pe transformarea ideilor excelente în produse, procese şi servicii comercializabile.

Comisia Europeană – IP/14/1165 16/10/2014