Curiosity a ajuns la destinaţia finală, Muntele Sharp

După doi ani în care s-a deplasat şi a forat pe Marte, Roverul NASA Curiosity a ajuns la ţinta finală, baza unui munte marţian gigant.

Vehiculul laborator se află acum lângă muntele Aeolis Mons cu înălţimea de 5.5 kilometri, numit neoficial Muntele Sharp, au anunţat recent oficialii NASA, într-o conferinţă de presă. După aterizarea pe Planeta Roşie în 2012 şi parcurgerea a 9 kilometri, Curiosity se pregăteşte să sape la baza muntelui pentru a releva indicii despre trecutul planetei.

„Misiunea Curiosity a fost extinsă cu doi ani iar acum, roverul, ajungând la poalele muntelui, poate să foreze mai mult timp pentru a afla un plus de informaţii privind trecutul lui Marte”, a declarat John Grotzinger, implicat în proiect, răspunzând indirect unor analize critice legate de realizările ştiinţifice ale misiunii Curiosity. “Este într-adevăr o onoare şi un privilegiu pentru mine să pot să vă spun că am ajuns în sfârşit la frontiera depărtată pe care am căutat-o în tot acest timp”, a mai spus Grotzinger, la conferinţa de presă.

Controlorii de pe Pământ ai misiunii au condus roverul la Muntele Sharp pe o rută oarecum diferită decât se planificase iniţial, parţial din cauza uzurii neaşteptate a roţilor pe care se sprijină corpul de o tonă, acesta ajungând mai repede decât era prevăzut în zona muntoasă dar într-o locaţie diferită.

Curiosity a aterizat în craterul Gale de pe Marte în august 2012, după lansarea în spaţiu în 2011. Misiunea care a costat iniţial 2.5 miliarde dolari are ca principal obiectiv să determine dacă pe Marte au existat condiţii de viaţă, în trecut.

Oamenii de ştiinţă doresc să examineze straturile sedimentare situate la poalele muntelui Sharp pentru a vedea dacă s-au păstrat dovezi privind o tranziţie de la o lume caldă şi umedă la cea rece şi uscată prezentă astăzi.

În septembrie 2012, la doar o lună după aterizare, Curiosity a găsit semne ale unui mediu propice vieţii atunci când a explorat o albie veche prin care ar fi putut curge apă, acum mai mult de 1.000 de ani.

Prin analizarea eşantioanelor prelevate de Curiosity, câteva luni mai târziu, oamenii de ştiinţă au descoperit că, în urmă cu miliarde de ani, mediul marţian, cel puţin cel explorat de către Curiosity, a fost locuibil.

Roverul, cu toate acestea, nu a găsit nici o dovadă a vieţii microbiene, dar nici nu a fost construit special pentru acest tip de analize. (Un nou vehicul spaţial este programat pentru lansare spre Marte în 2020 şi acesta este conceput pentru a căuta semne de viaţă din trecut).

Caracteristici

Curiosity are o masă de 899 kg, inclusiv 80 kg de instrumente ştiinţifice. Roverul are lungimea de 2.9 m, lăţimea de 2.7 m şi înălţimea de 2.2 m. Este alimentat de un generator termoelectric cu radioizotopi, asemeni misiunilor de succes Viking 1 şi Viking 2 din 1976. Curiosity este echipat cu şase roţi cu diametrul de 50 cm. Fiecare roată este acţionată şi orientată în mod independent. În funcţie de mai multe variabile, inclusiv nivelele de putere, dificultatea terenului şi vizibilitate, viteza maximă de deplasare este de aproximativ 200 m pe zi în regim de navigare automată.