Hubble dezvăluie o nouă clasă de planete extrasolare

Sistemul nostru solar cuprinde trei tipuri de planete: lumi stâncoase, terestre, (Mercur, Venus, Pământ şi Marte), giganţi de gaz (Jupiter şi Saturn), giganţi din gheaţă (Uranus şi Neptun).

Planetele care orbitează stele îndepărtate intră într-o varietate mai largă, inclusiv “lumi de lavă” şi “Jupiter fierbinte”.

Observaţiile telescopului Hubble al NASA/ESA au adăugat un nou tip de planetă, o lume acoperită de apă, învăluită de o atmosferă cu aburi. Este mai mică decât Uranus dar mai mare decât Pământul.

O echipă internaţională de astronomi condusă de Zachory Berta de la Centrul pentru Astrofizică Harvard-Smithsonian (CFA), a studiat informaţiile privind planeta denumită GJ1214b.

“GJ1214b nu seamănă cu nicio planetă pe care o cunoaştem”, a spus Berta într-un comunicat. “O foarte mare parte din masa sa este compusă din apă”, a adăugat astronomul.

În cadrul Proiectului MEarth, condus de David Charbonneau de la CFA, a fost descoperită GJ1214b în 2009. Acest super-Pământ are aproximativ de 2.7 ori diametrul Pământului şi o greutate de aproape şapte ori mai mare. Acesta orbitează o stea roşie pitică la fiecare 38 de ore, la o distanţă de 2 milioane de kilometri, care îi oferă o temperatură estimată de 230 de grade Celsius.

În 2010, omul de ştiinţă Iacov Bean şi co-legii săi de la CFA au anunţat că măsurătorile atmosferei de pe GJ1214b arată că probabil aceasta este compusă în principal din apă. Cu toate acestea, observaţiile lor puteau fi explicate şi prin prezenţa unui strat gros de ceaţă în atmosfera ce acoperă planeta.

Echipa lui Berta a folosit o cameră specială a lui Hubble, Wide Field 3, pentru a studia GJ1214b atunci când aceasta a trecut prin faţa stelei gazdă. În timpul unui astfel de tranzit, lumina stelei este filtrată prin atmosfera planetei, oferind indicii ale amestecului de gaze.

“Am folosit Hubble pentru a măsura culoarea infraroşu a apusului de pe această lume”, a explicat Berta.

Ceaţa este mai transparentă la lumina infraroşie decât la lumina vizibilă, astfel încât observaţiile Hubble au ajutat să facă diferenţa dintre abur şi o atmosferă ceţoasă. “Măsură-torile lui Hubble au înclinat într-adevăr balanţa în favoarea unei atmosfere cu aburi”, a spus Berta.

Deoarece masa şi dimensiunea planetei sunt cunoscute, astronomii au putut calcula densitatea, aproximativ 2 grame pe centimetru cub. Apa are o densitate de 1 gram pe centimetru cub, în timp ce densitatea medie a Pământului este de 5.5 grame pe centimetru cub. Acest lucru sugerează că GJ1214b are mult mai multă apă decât Pământul şi mult mai puţin material solid. Ca urmare, structura internă este extrem de diferită de cea a lumii noastre. “Temperaturile şi presiunile ridicate formează, probabil, materiale exotice, cum ar fi “gheaţă fierbinte” sau “apă superfluidă”, substanţe care sunt complet străine de experienţa noastră de zi cu zi”, a spus Berta.

GJ1214b este situată în constelaţia Ophiuchus, la doar 40 de ani-lumină de Pământ. Prin urmare, este un prim candidat pentru studiu pe agenda noului telescop realizat de NASA/ESA/CSA, James Webb Space Telescope, planificat pentru lansare la sfârşitul acestui deceniu.