Cel mai nou Mars Rover

După o călătorie de peste opt luni în care a parcurs 567 milioane kilometri, Mars Science Laboratory (MSL) Curiosity Rover a atins suprafaţa planetei Marte pe 6 august.

Aterizarea lui Curiosity este considerată de specialiştii NASA cea mai grea misiune robotică încercată vreodată în istoria explorării planetei Marte, sau al oricărei alte explorări de acest tip.

În şapte minute, poreclite “şapte minute de teroare”, Curiosity a coborât de la viteza iniţială de 21.250 km/h, încetinit fiind de jeturile rachetei unei sofisticate platforme purtătoare şi paraşuta de 16 metri în diametru.

Această succesiune de evenimente este oficial cunoscută sub numele de intrare, coborâre şi aterizare.

După ce roţile Roverului au atins suprafaţa marţiană, platforma purtătoare s-a desprins şi a zburat la o distanţă sigură de Curiosity.

Complexul robotizat de 2.5 miliarde dolari a fost aşezat în interiorul unui bazin antic cunoscut sub numele de Craterul Gale, situat în apropierea ecuatorului planetei. Craterul, unul dintre cele mai joase locuri de pe Marte, are pereţi de 5 km înălţime, un munte (Sharp) ce pare a fi format din straturi de sedimente. Oamenii de ştiinţă estimează că acest crater ar fi fost o dată fundul unui lac.

Curiosity se va deplasa în jurul craterului Gale şi, în cele din urmă, va urca muntele Sharp, unde va căuta indicii ale prezenţei apei în trecut.

Oamenii de ştiinţă implicaţi în misiune vor urmării, în timp ce Roverul va ieşi din crater, straturile de roci care au păstrat întipărite schimbările condiţiilor de mediu ale planetei pe parcursul a cel puţin un miliard de ani.

Curiosity este echipat cu o suită de 10 instrumente care îi vor permite să sape, să ia imagini de înaltă definiţie, să analizeze proprietăţile chimice ale solului marţian şi mostre de roci, să studieze minerale, şi chiar să folosească unde laser pentru a studia compoziţia chimică a rocilor.

Durata de viaţă programată a misiunii este de 98 săptămâni (1 an marţian).