NASA trimite un elicopter pe Marte

„Mars Helicopter”, un elicopter mic, autonom, va călători cu misiunea Mars 2020 Rover a NASA, a cărei lansare este programată în iulie 2020, pentru a demonstra viabilitatea şi potenţialul vehiculelor mai grele decât aerul pe planeta roşie, au anunţat recent oficialii agenţiei spaţiale americane. Dacă va fi o reuşită, ar fi prima oară când omenirea a deplasat un elicopter pe o altă planetă.

„Ideea unui elicopter care zboară în cerul unei alte planete este palpitantă. Acest elicopter deţine promisiuni pentru viitoarele noastre misiuni de cercetare, descoperiri şi explorare pe Marte”, a declarat Administratorul NASA, Jim Bridenstine.

Dezvoltarea acestui aparat zburător destinat planetei Marte a început în 2013 la Laboratorul de propulsie Jet al NASA din California (Jet Propulsion Laboratory – JPL). Rezultatul celor patru ani de proiectare, testare şi reproiectare este un vehicul care cântăreşte 1.8 kilograme, are un fuselaj de dimensiunea unui softball, iar lamelele sale duble, contra-rotative, vor muşca în atmosfera marţiană cu o viteză de aproape 3000 rpm – cam de 10 ori mai mare decât viteza elicelor portante ale unui elicopter de pe Pământ.

„Recordul de altitudine pentru un elicopter care zboară aici pe Pământ este de aproximativ 12.000 de metri”, a afirmat MiMi Aung, manager de proiect al Mars Helicopter la JPL. Atmosfera de pe Marte este doar un procent din cea a Pământului, deci atunci când elicopterul nostru se află pe suprafaţa marţiană, este deja la echivalentul a 30.000 m pe Pământ. „Pentru a-l face să zboare la acea densitate atmosferică scăzută, a trebuit să examinăm totul, să-l facem cât mai uşor posibil, dar să fie şi mai puternic”, a adăugat ea.

Elicopterul conţine, de asemenea, capabilităţi integrate necesare funcţionării pe Marte, incluzând celulele solare pentru încărcarea bateriilor litiu-ion şi un mecanism de încălzire pentru noaptea rece marţiană. Dar înainte ca elicopterul să poată zbura pe Marte, trebuie să ajungă acolo. Pentru acesta el va fi ataşat de parte inferioară a roverului misiunii Mars 2020.

Mars 2020 va fi lansată cu o rachetă Atlas V de la Cape Canaveral Air Force din Florida şi se aşteaptă să ajungă la destinaţie în februarie 2021.

Odată ce roverul se află pe suprafaţa planetei, se va găsi o locaţie adecvată pentru a scoate elicopterul din vehicul şi aşeza pe sol. Roverul va fi apoi mutat departe de elicopter la o distanţă sigură de la care va transmite comenzi. După ce bateriile sunt încărcate şi se efectuează o serie de teste, controlorii de pe Pământ vor comanda elicopterul să efectueze primul său zbor autonom în istorie.

„Nu avem un pilot pe Marte şi Pământul va fi la câteva minute lumină distanţă, deci nu există nici o modalitate de a conduce această misiune în timp real, cu un joystick”, a spus Aung. „În schimb, avem o capacitate autonomă care va putea să primească şi să interpreteze comenzi de la sol şi apoi să zboare în misiune pe cont propriu”.

Întreaga campanie a testelor de zbor în atmosfera planetei va dura 30 de zile, cuprinzând cuprinde până la cinci zboruri pe distanţe tot mai mari, până la câteva sute de metri şi durate tot mai lungi de până la 90 de secunde. La primul său zbor, elicopterul va face o scurtă urcare verticală la 3 metri, unde se va deplasa timp de aproximativ 30 de secunde.

Ca demonstraţie tehnologică, Mars Helicopter este considerat un proiect cu risc ridicat şi recompense mari. Dacă nu funcţionează, misiunea Mars 2020 nu va fi afectată. În cazul în care funcţionează, elicopterele pot avea un viitor real ca mijloace de cercetare în zbor la altitudini mici şi pentru a ajunge în locaţii care nu pot fi accesate de la sol.

„Abilitatea de a vedea în mod clar ce se află dincolo de dealul următor este crucială pentru viitorii exploratori”, a spus Thomas Zurbuchen, administrator asociat al Direcţiei misiuni ştiinţifice NASA la sediul agenţiei de la Washington. „Avem deja imagini minunate ale suprafeţei de pe Marte luate atât de la sol, cât şi de pe orbită. Cu dimensiunea adăugată a unei imagini de la altitudine joasă, nu putem decât să ne imaginăm ce vor realiza în misiunile viitoare”.

Indiferent de rezultatele elicopterului, Roverul va căuta semne de medii locuibile, precum şi site-uri care ar fi găzduit odată viaţă microbiană, examinând Planeta Roşie cu 23 de camere, un microfon şi un burghiu pentru colectarea probelor. Oamenii de ştiinţă vor folosi instrumentele de la bordul roverului pentru a identifica şi colecta mostre de rocă şi sol, pe care le vor plasa în tuburi închise. Acestea vor fi lăsate pe suprafaţa planetei pentru un eventual transport pe Pământ cu ajutorul unei misiuni viitoare.

Marte şi lunile sale au fost ţintă pentru multe nave spaţiale, cu misiuni flyby, sateliţi pe orbită, misiuni care au aterizat pe suprafaţă şi rovere pentru vizitarea planetei. În plus, două nave spaţiale, Rosetta şi Dawn, au făcut zboruri aproape de Marte pentru a obţine asistenţă gravitaţională pentru alte misiuni. Trei misiuni au fost dedicate lui Phobos, dar nu şi-au atins ţinta.

În 10 octombrie 1960, misiunea URSS Mars 1M, a ratat lansarea. Au urmat alte eşecuri, patru ruseşti şi unul american, Mariner 3 în1964. Mariner 4 a reuşit primul zbor în apropierea planetei, în 15 iulie 1965.

În prezent, pe suprafaţă sunt active două vehicule robotizate autonome ale NASA, Opportunity şi Curiosity.