Misiunea navei spaţiale Cassini s-a încheiat în atmosfera lui Saturn

Nava spaţială Cassini a plonjat sinucigaş în direcţia Saturn la 15 septembrie, după mai bine de un deceniu în care a observat planeta şi lunile ei. Călătoria a adus multe date ştiinţifice despre sateliţii planetei şi inelele sale. Oamenii de ştiinţă sunt interesaţi să găsească viaţă în afara Pământului, pentru a vedea dacă este similară cu ceea ce avem pe planeta noastră.

Lunile (sateliţii unei planete) îngheţate sunt probabil cel mai bun loc pentru găsirea de micro-organisme. Acest lucru se datorează faptului că acestea au deja o sursă de căldură – în acest caz, interacţiunile de tip maree cu Saturn – precum şi apă abundentă sub formă de oceane şi lacuri. Observaţiile lui Cassini de pe orbită au arătat gheizere, oceane şi alte semne ale prezenţei unor zone lichide. Pe baza datelor culese, misiunile viitoare ar putea folosi submarine sau rovere mici pentru a arunca o privire în detaliu asupra lunilor.

Iată câteva dintre descoperirile cheie ale lui Cassini.

Enceladus

Enceladus este probabil cea mai renumită lună rece a lui Saturn şi Cassini a documentat cel puţin 101 gheizere care aruncă apă în spaţiu prin crăpături în gheaţa de la suprafaţă. Spre sfârşitul misiunii, în aprilie 2017, cercetătorii au anunţat că sonda spaţială a detectat hidrogenul în atmosfera lui Enceladus, ceea ce sugerează că în oceanul prezent pe suprafaţă există orificii hidrotermale. Aceste orificii sunt puncte calde care, pe Pământ, reprezintă locuri în care formele de viaţă tind să se adune, fiind o sursă de energie şi mâncare.

O descoperire notabilă a fost înregistrată în septembrie 2015, când cercetătorii au descoperit dovezi ale unui ocean global, bazându-se pe modul în care luna se roteşte când orbitează Saturn. Alte descoperiri cheie au inclus dovezi că apa lui Enceladus se deplasează în atmosfera lui Saturn şi că zona polară sudică se schimbă de-a lungul timpului, sugerând o posibilă dovadă a prezenţei plăcilor tectonice asemănătoare celor de pe Pământ.

Titan

Oamenii de ştiinţă ştiau foarte puţin despre suprafaţa lui Titan, deoarece observaţiile au arătat doar o pată portocalie orbitând în jurul lui Saturn.

La început, Cassini a lansat landerul Huygens al Agenţiei Spaţiale Europene, care a coborât pe suprafaţă în ianuarie 2005. Huygens a făcut primele măsurători din atmosfera inferioară, găsind – spre surprinderea oamenilor de ştiinţă – metan, chiar dacă gazul este, de obicei, distrus de soare. Aceasta înseamnă că probabil există o sursă de metan regenerabilă undeva pe Titan.

Cassini a găsit şi dovezi ale unui ocean subteran.

Rhea

Cassini a arătat că Rhea are probabil un amestec de gheaţă şi rocă sub suprafaţa sa. A detectat, de asemenea, canioane pe Rhea – lucru care sugerează că pe lună ar fi trebuit să existe mişcări tectonice de mult timp, precum şi o atmosferă cu oxigen şi dioxid de carbon.

Tethys

Tethys, o lună mică de gheaţă a lui Saturn, are dungi roşii pe suprafaţă, pe care Cassini le-a detectat pentru prima dată în 2004. Oamenii de ştiinţă nu cunosc sursa lor, dar speculaţiile includ impurităţi chimice în gheaţă sau fracturi care sunt prea mici pentru camerele lui Cassini.

Mimas

Pe o parte a suprafeţei lui Mimas este un mare crater. Câteva zboruri în apropierea acestei mici luni mici s-au soldat cu multe întrebări dar puţine răspunsuri, mistere pe care misiunile viitoare le vor investiga în continuare.

Misiunea Cassini, un efort comun al NASA, ESA şi agenţiei spaţiale italiene, este una dintre cele mai ambiţioase misiuni în explorarea spaţială planetară.

Lansată pe 15 octombrie 1997, misiunea a intrat pe orbită în jurul lui Saturn la 30 iunie 2004, având la bord sonda europeană Huygens. De atunci a explorat planeta şi lunile sale. Epuizând combustibilul propulsor al rachetei pe care la avut la bord la începutul drumului către Saturn, operatorii de la sol au direcţionat în mod deliberat Cassini către planetă, când a fost dezintegrată, pentru a se asigura că lunile lui Saturn vor rămâne curate pentru explorarea ulterioară – în special, luna Enceladus acoperită de gheaţă şi oceane, dar şi Titan, cu intrigantele sale procese chimice pre-biotice.