Elveţienii doresc să salveze un gheţar de încălzirea globală

Încălzirea globală, fază în care se găseşte Pământul în prezent potrivit unei largi majorităţi a comunităţii ştiinţifice, îi va afecta pe toţi de pe Pământ, şi va cauza, probabil, schimbări dezastroase ale mediului şi deplasări umane, toate la costuri economice uriaşe. Aceste efecte economice pot fi uneori prevenite prin alocare de fonduri pentru a combate efectele schimbărilor climatice.

Este ceea ce, la scară mică, încearcă să facă Elveţia. Alpii acoperiţi de zăpadă din ţară, o atracţie turistică majoră, au început să se topească deoarece schimbările climatice au dus la reducerea precipitaţiilor şi creşterea temperaturilor. Decembrie 2016 a fost cea mai secetoasă lună înregistrată din 1864, şi a venit la un an după ce ţara a experimentat cel mai cald decembrie din istorie.

Un studiu publicat în septembrie 2016 a constatat că Elveţia are 40 de de zile cu zăpadă pe an mai puţine faţă de anii 1970. În staţiunile de schi la altitudini joase şi înalte a început să ningă, în medie, cu 12 zile mai târziu, şi perioada cu precipitaţii sub formă de ninsoare s-a încheiat cu 25 de zile mai devreme în 2015 faţă de 1970.

Începând din această vară, Hans Oerlemans de la Universitatea din Utrecht şi colegii săi vor împrăştia zăpadă artificială pe un mic gheţar de la poalele Diavolezzafirn, în partea de sud-est a Elveţiei. Se speră că o suprafaţă subţire de zăpadă albă va creşte lumina soarelui reflectată şi, astfel, va proteja gheaţa aflată sub ea de la topire, a explicat Oerlemans la European Geosciences Union, în Viena, Austria. Dacă proiectul pilot de 100.000 de dolari este de succes, cercetătorii speră să obţină fonduri pentru a folosi această tehnică pentru a pro-teja gheţarul Morteratsch, o mare atracţie turistică, considerat o comoară naţională – dar care se micşorează constant.

Gheţarii sunt corpuri de gheaţă persistente, aflate într-o mişcare lentă. Ei se află într-un ciclu constant de topire, în timp ce zăpada proaspătă se aşează deasupra. Dar, pe măsură ce temperaturile cresc iar precipitaţiile scad cantitativ, ciclul este dereglat prin creşterea gradului de topire şi scăderea cantităţii de zăpadă proaspătă, ceea ce face ca gheţarii „să se retragă”, proces observat de-a lungul globului.

Pentru locuitorii din zonă, aceşti gheţari sunt o parte istorică a peisajului dar sunt şi foarte apreciaţi iubitorii muntelui din întreaga lume, care se pot bucura de schi pe tot parcursul anului pe pantele lor. Astfel, atât din motive de estetică cât şi de turism, localnicii din acest spaţiu au decis să-i plătească lui Oerlemans suma necesară pentru un test pilot demonstrativ, care, dacă este reuşit, ar putea să salveze gheţarul Morteratsch. Gheţarul, care se micşorează cu aproximativ 30 de metri pe an, este neobişnuit, din cauza faptului că este extrem de uşor de accesat. „Locuitorii spun că este singurul loc din lume unde puteţi ajunge pe un gheţar într-un scaun cu rotile”, a declarat Oerlemans pentru o publicaţie ştiinţifică.

Un variantă care s-a dovedit eficientă în trecut este de a acoperi gheţarii cu material foarte reflexiv, potrivit lui Michiel van den Broeke de la Universitatea din Utrecht, care nu este implicat în proiect. Principiul este acelaşi, dar este prea scump pentru a putea fi folosit pe scară largă.

Pornind de la diferite studii anterioare care arată că zăpada naturală poate ajuta gheţarii să crească, Oerlemans a concluzionat că gheţarul Morteratsch ar putea recâştiga până la 800 de metri în lungime pe parcursul a 20 de ani dacă ar avea o acoperire reflectorizantă.

Calculele lui Oerlemans sugerează că 4.000 de maşini de zăpadă folosite anual ar putea realiza acest ambiţios proiect.

Dar în prima fază, este în curs de desfăşurare un proiect pilot finanţat de localnici. Oerleman şi colaboratorii săi vor petrece un sezon aruncând zăpadă pe un gheţar mic, artificial, la poalele Diavolezzafirn.

Dacă totul funcţionează cum se aşteaptă, există speranţe că guvernul elveţian ar putea oferi milioanele de euro necesare pentru proiectul Morteratsch.

Există şi oameni de ştiinţă care privesc cu scepticism aceste încercări. „Problema cu studiul Morteratsch”, spune Matthias Huss de la Universitatea din Freiburg, Elveţia, „este aceeaşi cu cea a tuturor celor care au pretins până acum că salvează gheţarii: Ei sugerează că putem lua măsuri pentru a anula efectele negative ale schimbărilor climatice. Într-adevăr, putem face acest lucru şi o putem face destul de eficient – metoda funcţionează. Dar costurile pentru doar o parte incredibil de mică din suprafaţa totală glaciară a unei zone montane sunt imense.”