Va impune Ministerul Mediului un plan de management la Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului doar după ce nu vor mai fi păduri de tăiat în parc?

Grupul Ecologic de Colaborare Nera (detalii pe www.gecnera.ro facebook.com/GECNERA) a monitorizat în perioada 2015 – 2016 tăierile de arbori ce au loc şi în momentul de faţă în rezervaţia naturală Comarnic din interiorul Parcului Semenic – Cheile Caraşului, înfiinţată de Ministerul Mediului în baza OM 7/1990. Mai concret este vorba de unitatile amenajistice (UA) – 26 si 27 din unitatea de producţie (UP) – X Comarnic. Răspunsurile la sesizările adresate de către GEC Nera autorităţilor cu responsabilităţi directe în domeniu menţionează că “Parcul National Semenic – Cheile Caraşului nu are în prezent un plan de management aprobat” iar în continuare, spunem noi, amenajamentul silvic nu este obligat să ia în consideraţie reglementări care nu există oficial, în cazul de faţă un Ordin al Ministrului Mediului care ar fi trebuit să aprobe planul de management al Parcului. Un proiect de plan de management intocmit de administraţia Parcului există însă încă din 2011 dar probabil actualul ministru al mediului sau cei care vor veni vor aproba acest document doar după ce RNP Romsilva va lichida toate pădurile cu valoare ştiinţifică din Parc.

Cinic vorbind, se poate spune că RNP Romsilva este un agent economic de succes într-un “sat fără câini” adică în sistemul parcurilor naţionale şi natural din România fără plan de managementpe care le administrează, şi unde conservarea naturii este ultima preocupare. O altă dovadă recentă a modului cum se operează în sistemul de parcuri naţionale şi naturale este evoluţia aprobării planului de management al Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa. Din Ordinul de Ministru prin care a fost aprobat planul de management al acestui parc au fost excluse 5000 ha de padure valoroasa din punct de vedere stiintific care au fost incluse în studiul elaborat de Universitatea de Ştiinte Agricole a Banatului din Timişoara (USAMVBT) cu scopul de a avea un regim sporit de protecţie. Deci nu 5 ha , nu 50 ha , nu 500 ha. Este vorba de 5000 de ha adică cu 20 % mai puţin faţă de ce a propus iniţial USAMVBT . Tot în acest context, la peste 50 % din suprafeţele rămase ca zone cu regim sporit de protecţie li s-a schimbat amplasamentul faţă de prevederile iniţiale ale studiului USAMVBT, fiind mutate din păduri în nişte râpe fără valoare ştiinţifică.

De ce mai este nevoie să mai fie cheltuiţi bani ai Uniunii Europene pe studii provenite din mediul academic când RNP Romsilva le stie pe toate?