Laboratorul spaţial Tiangong-2

China a făcut un nou pas în lungul drum spre un avanpost orbital permanent prin lansarea modulului orbital Tiangong-2 de la Jiuquan Satellite Launch Center din deşertul Gobi. Noul laborator a intrat pe o orbită iniţială de 197 x 373 km, iar ulterior a executat două manevre orbitale pentru a ridica orbita la 369 x 378 km altitudine. Avanpostul spaţial va permite echipajelor să rămână pe orbită pentru misiuni de 30 de zile.

Planul pentru Tiangong-2, construit iniţial cu un dublu scop, ca o copie de rezervă în caz de eşec al Tiangong-1, sau continuarea testărilor pentru construcţia staţiei spaţiale chinezeşti, a prevăzut lansarea lui la sfârşitul anului 2013 sau la începutul anului 2014. Cu toate acestea, în urma succesului misiunii Tiangong-1, China a schimbat foaia de parcurs iniţială.

Această cale a implicat ca noul modul orbital să fie folosit pentru a testa tehnologii care vor fi esenţiale pentru viitoarea staţie modulară spaţială Tiangong, a cărei primă componentă va fi lansată în 2018.

Având o capacitate crescută a sarcinii utile, noul laborator va verifica tehnologii cheie, cum ar fi reaprovizionarea pe orbită cu agent de propulsie utilizând noul vehicul logistic Tianzhou şi folosirea braţului robotizat pentru diferite manevre necesare în viitor în exteriorul habitatelor.

Tiangong-2 are o lungime de 10.4 metri, un diametru de 3.35 metri. Masa este de 8.600 kilograme.

Are la bord 14 tipuri de experimente, care se vor concentra pe tehnologii de ultimă oră, cum ar fi ştiinţa materialelor spaţiale şi ştiinţa vieţii spaţiale.

A fost lansat împreună cu un mic satelit, Banxing-2.

Acest satelit cubic de 40 kilograme va fi utilizat pentru a lua imagini ale noului laborator de până la o distanţă de 500 kilometri, şi pentru a monitoriza resturile spaţiale, folosind o cameră de înaltă rezoluţie full-frame, 25 megapixeli, plus un obiectiv fisheye performant.

Satelitul este echipat cu trei celule solare GaAs şi baterii litiu-ion. Pentru manevre orbitale, el va utiliza un sistem de propulsie cu GPL.

O navă spaţială, Shenzhou 11, va transporta un echipaj de doi oameni la laborator, în octombrie – prima misiune cu echipaj uman a Chinei după 2013. Astronauţii vor rămâne în laborator timp de 32 de zile, perioadă în care vor fi efectua experimente legate de medicină, fizică şi biologie. Dacă misiunea de realimentare din aprilie 2017 decurge bine, va urma un al doilea zbor cu echipaj uman spre laborator, Shenzhou 12, în a doua jumătate a anului viitor.

Prima staţie spaţială experimentală a Chinei, Tiangong-1, şi-a încheiat operaţiunile şi va cădea pe Pământ cândva la sfârşitul anului 2017. Tiangong-1, care a fost lansată în septembrie 2011 şi a cărui nume înseamnă “Palatul Ceresc”, în limba chineză, a încetat transmisia de date în luna martie a acestui an, semn că, efectiv capacitatea sa operaţională s-a încheiat. Cea mai mare parte a staţiei se va dezintegra probabil în atmosferă şi prezintă puţin pericol pentru oamenii de la sol.

De-a lungul duratei sale de viaţă de cinci ani, Tiangong-1 a efectuat observaţii asupra diferitelor fenomene naturale de pe Pământ, inclusiv incendiile din Australia şi inundaţiile din estul provinciei Zhejiang. Considerată un pionier al programului spaţial chinezesc, a efectuat şi prima andocare chinezească în spaţiu, cu modulul Shenzhou-8, în noiembrie 2011. Acesta a fost urmat de Shenzhou-9 în iunie 2012 şi Shenzhou-10 în iunie 2013, ambele cu echipaj uman format din trei “taikonauţi” (astronauţi chinezi).

Tiangong-2 şi predecesorul său, Tiangong-1, sunt prototipuri pentru scopul final al Chinei – o staţie permanentă spaţială de 20 tone, care va fi plasată în jurul perioadei în care Staţia Spaţială Internaţională, la care China nu a avut acces datorită opoziţiei americanilor, va fi scoasă din uz.