O agendă europeană pentru economia colaborativă

Comisia Europeană a prezentat orientări menite să sprijine consumatorii, întreprinderile şi autorităţile publice să se implice cu încredere în economia colaborativă.

Aceste noi modele de afaceri pot avea o contribuţie importantă la ocuparea forţei de muncă şi la creşterea economică din Uniunea Europeană, dacă sunt încurajate şi dezvoltate în mod responsabil.

Economia colaborativă creşte rapid. Întrucât acest tip de economie începe să prindă rădăcini în UE, autorităţile naţionale şi locale răspund printr-un mozaic de măsuri de reglementare. Această abordare fragmentată a noilor modele de afaceri creează incertitudine pentru operatorii tradiţionali, pentru noii prestatori de servicii, precum şi pentru consumatori şi ar putea obstrucţiona inovarea, crearea de locuri de muncă şi creşterea economică. Astfel cum a anunţat în Strategia sa privind piaţa unică, Comisia a publicat orientări în baza cărora statele membre să poată asigura o dezvoltare echilibrată a economiei colaborative.

Comunicarea intitulată „O agendă europeană pentru economia colaborativă” conţine orientări cu privire la modul în care legislaţia în vigoare a UE ar trebui aplicată în acest sector dinamic şi cu o evoluţie rapidă, clarificând aspectele-cheie cu care se confruntă operatorii de pe piaţă şi autorităţile publice:

• Ce tip de cerinţe privind accesul pe piaţă pot fi impuse? Prestatorii de servicii ar trebui să fie obligaţi să obţină autorizaţii sau licenţe de funcţionare doar în cazul în care este strict necesar pentru îndeplinirea unor obiective de interes public relevante. Ar trebui ca interdicţiile absolute ale unei activităţi să fie o măsură doar de ultimă instanţă. În cazul în care platformele acţionează doar ca intermediari între consumatori şi cei care prestează efectiv serviciul (de exemplu, serviciu de cazare sau de transport), ar trebui ca ele să nu necesite autorizaţii sau licenţe. De asemenea, statele membre ar trebui să facă diferenţa între persoane fizice care prestează servicii în mod ocazional şi prestatori care acţionează în cadrul profesiei lor, de exemplu, prin stabilirea unor praguri în funcţie de nivelul de activitate.
• Cine este responsabil, în cazul în care apare o problemă? Platformele colaborative pot fi exonerate de obligaţia de a răspunde pentru informaţiile pe care le stochează în numele celor care oferă un serviciu. Totuşi, ele nu ar trebui să fie exonerate de răspundere pentru orice servicii pe care le oferă, precum serviciile de plată. Comisia încurajează platformele colaborative să continue luarea voluntară de măsuri pentru a combate conţinutul online ilegal şi pentru a spori încrederea.
• Cum protejează utilizatorii legislaţia UE în domeniul protecţiei consumatorilor? Statele membre ar trebui să se asigure ca toţi consumatorii să beneficieze de un nivel înalt de protecţie împotriva practicilor comerciale incorecte, fără a impune obligaţii disproporţionate pentru persoanele fizice care prestează servicii doar ocazional.
• Când există un raport de muncă? Legislaţia în domeniul muncii este, în cea mai mare măsură, de competenţă naţională, fiind completată la nivelul UE de standardele sociale minime şi de jurisprudenţă. Statele membre ar putea dori să ia în considerare criterii precum relaţia de subordonare faţă de platformă, natura muncii şi remunerarea atunci când decid dacă o persoană poate fi considerată ca fiind angajată de o platformă.
• Care sunt regulile fiscale aplicabile? Prestatorii de servicii din cadrul economiei colaborative şi platformele trebuie să plătească impozite, la fel ca şi ceilalţi participanţi la economie. Impozitele relevante includ impozitul pe venitul personal, pe venitul unei întreprinderi şi taxa pe valoarea adăugată. Statele membre sunt încurajate să continue simplificarea şi clarificarea aplicării regulilor fiscale în economia colaborativă. Platformele din cadrul economiei colaborative ar trebui să coopereze pe deplin cu autorităţile naţionale pentru a înregistra activitatea economică şi pentru a facilita colectarea impozitelor.

Comunicarea invită statele membre ale UE să reexamineze şi, la nevoie, să revizuiască legislaţia existentă în conformitate cu aceste orientări. Comisia va monitoriza mediul de reglementare aflat într-o evoluţie rapidă, precum şi progresele în domeniul economic şi al afacerilor. Ea va urmări tendinţele preţurilor şi ale calităţii serviciilor şi va identifica eventualele obstacole şi probleme generate de reglementările naţionale divergente sau de lacunele în materie de reglementare.

IP/16/2001, 02.06.2015