Dezbatere publică privind construirea a două microhidrocentrale pe râul Nera

Ideie aberantă în studiul de impact privind construirea MHC-urilor de Prigor. Acestea pot fi construite lângă o rezervaţie naturală – sit Natura 2000.

În data de 16 februarie a.c, la sediul Primăriei din Prigor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin anunţă supunerea spre dezbatere publică a studiilor de impact privind construirea a doua microhidrocentrale pe râul Nera în zona localităţii Prigor.

Studiile pot fi consultate pe pagina web www.anpm.ro/web/apm-caras-severin/documente-procedura-eim-si-ea/

Din aceste studii, la partea de context a situatiei, lipseşte o expunere privind experienta nefastă a construirii de MHC-uri pe râurile de munte din România, cu multe cazuri care au provocat adevărate dezastre ecologice datorită slabei implicări a autorităţilor de mediu într-o analiză corectă şi imparţială a situaţiei în momentul emiterii acordului de mediu şi ulterior în urmărirea lucrărilor de realizare a MHC-urilor. Excluzând această abordare, la partea de concluzii a studiilor se acreditează ideia că asupra mediului natural din zona MHC-urilor de la Prigor vor fi consecinţe minime în raport cu beneficiile unor asemenea surse de energie electrică.

În cele 2 studii nu se spune că MHC-urile de la Prigor se gasesc la o distanta de sub 15 km, în amonte de rezervaţia naturală – sit Natura 2000 „Râul Nera între Bozovici si Moceris”. Amplasamentul propus este în contradictie cu Avizul de Mediu 10938/2012 (pag 14 pct III.2) al Ministerului Mediului şi Pădurilor dat pe Strategia de Dezvoltarea Enegetică a României în care se spune că asemenea lucrări nu se pot face atunci când în aval există o arie naturală protejată la o distanţă mai mică de 20 km (www.mmediu.ro/beta/wpcontent/uploads/2013/01/2013-01-25-aviz_mediu_strategia _energetica.pdf).

Solicităm Ministerului Mediului şi APM Caraş-Severin stoparea procedurii privind emiterea acordului de mediu deoarece acest act ar încălca prevederile Avizului de Mediu 10938/2012 iar pe de altă parte ar fi dat fără ca studiul de impact să prezinte spre informare publicului larg contextul realizării de MHC-uri în România.

Nu este exclus ca până la data dezbaterii publice factorii interesaţi să obţină o derogare din partea MAPPM de la prevederile Avizului 10938/2012 avâdu-se în vedere că MAPPM a mai torelat asemenea situaţii şi în cazul altor MHC-uri. Atragem însă atenţia că acorduri de mediu date în astfel de condiţii au fost invalidate de către instanţă.

Către: Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin

Spre ştiinţă:

• Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic
• Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
• Instituţia Prefectului Judeţul Caraş-Severin

În legătură cu solicitarea de puncte de vedere privind cele două studii de impact referitoare la construcţia celor două microhidro-centrale în zona Prigor, jud. Caraş-Severin, ce urmează a fi supuse dezbaterii publice în data de 16.02.2016 la sediul Primăriei Prigor vă comunicăm următoarele:

• Pe fond suntem de acord cu execuţia de microhidrocentrale în România, acestea reprezentând surse de energie curată.
• Studiile de impact privind cele 2 microhidrocentrale prezintă concluzii predominant pozitive privind impactul asupra mediului intr-o situaţie teoretica in care constructorul respectă condiţiile din acordul de mediu. Acestea însă nu dau informaţii în legătură experienţa negativa din anii anteriori privind execuţia unor astfel de lucrări în România, ocazie cu care peisajul natural de pe cursurile de apă montane a fost mutilat, în multe cazuri ireversibil. Vă trimitem pe CD-ul ataşat scrisorii câteva dintre aceste exemple.
• Considerăm că există posibilitatea ca şi în judeţul Caraş-Seve-rin autorităţile, în special Garda de Mediu, să nu se implice suficient în monitorizarea constructorului pe timpul execuţiei. Susţinem această afirmaţie prin faptul că în cazuri grave de agresiune împo-triva mediului sesizate de GEC Nera , cum este poluarea cu deşeuri miniere de la Moldova Nouă sau tăierile de arbori din parcurile naţionale din judeţ, Garda de Mediu s-a implicat formal şi birocratic iar fenomenele nu au fost stopate nici până în momentul de faţă.
• Considerăm că o amânare a emiterii acordului de mediu ar fi benefică până în momentul când Ministerul Mediului dă semnale clare că a finalizat acţiunea de întărire a capacităţii administrative a structurilor teritoriale ale Gărzii de Mediu iar aceste structuri nu mai acţionează la presiuni politice.

GEC Nera