Partida Romilor luptă pentru respectarea drepturilor comunităţii

Dacă înainte de Revoluţie cuvântul “rrom” era pronunţat numai pe la colţurile străzilor, anul 1990 a adus pentru Caraş-Severin înfiinţarea primei organizaţii care apără drepturile etnicilor. În prezent, în judeţ sunt circa 7.500 de rromi, mai puţini cu aproape 500 faţă de recensământul din 2001, însă reprezentanţii etniei explică faptul că recenzarea nu a decurs ca la carte. “Numărul nu a scăzut în realitate, însă vă spun din propria experienţă faptul că cel care a venit să adune datele a promis că se întoarce şi nu l-am mai vazut la faţă. A ratat 15 persoane dintr-o singură casă. Noi, cu toţii ne-am fi declarat etnici, pentru că ne mândrim cu asta”, a spus Ion Stancu, prim-vicepreşedintele Partidei Rromilor din Caraş-Severin. Acesta a adăugat că priorităţile pe termen scurt ale formaţiunii la cârma căreia se află sunt legate de alegeri. “Va trebui să luptăm să avem consilieri locali în fiecare comună şi oraş din Caraş-Severin. De asemenea, este important să obţinem inclusiv un loc de consilier judeţean. Asta, pentru că noi cunoaştem mai bine problemele cu care se confruntă etnia şi ne-ar fi mai uşor să le mediatizăm, să le facem cunoscute şi, nu în ultimul rând, să le rezolvăm. Trebuie să fim acea punte de legătură dintre autorităţi şi rromi”, a spus prim-vicepreşedintele Partidei Rromilor din Caraş-Severin. În plus, pe lângă locurile din consiile locale şi cel judeţean, etnicii luptă acum pentru punerea în aplicare a Strategiei de îmbunătăţire a situaţiei etnicilor. Deocamdată, deşi documentul există, el nu este pus în aplicare. “Este important să reorganizăm grupul mixt de lucru din cadrul Instituţiei Prefectului. Din el fac parte toţi liderii rromi din judeţ, iar şefii instituţiilor care ne gestionează problemele sunt şi ei membri ai comitetului. Este esenţial să îi apropiem pe unii de alţii”, a adăugat Ion Stancu. Aceeaşi strategie, pentru care etnicii luptă să o pună în aplicare, prevede angajarea de consilieri în cadrul primăriilor din Caraş-Severin, însă ar trebui reînfiinţat şi Biroul Judeţean pentru rromi. Ion Stancu are regrete atunci când se uită în urmă şi povesteşte că a fost concediat din cadrul Instituţiei Prefectului. “M-am simit discriminat pentru că am fost trei consilieri: pentru rromi, pentru croaţi şi pentru sârbi. Cel pentru croaţi s-a reîntors pe post. Nu am înţeles de ce! Au croaţii mai multe probleme decât rromii?!”, spune liderul etnicilor.

Ce probleme au rromii de astăzi

Modificarea legilor de la o zi la alta pune în dificultate etnia, şi aşa nu foarte avută. De exemplu, Legea 416, privind acordarea ajutorului social, modificată mai nou, nu le mai permite tuturor săracilor să obţină bani dacă lucrează în folosul comunităţii. “Sunt cam 3-4 cazuri pe comună în care oamenii noştri nu mai primesc ajutor pentru că trebuie să ducă la finanţe o hârtie prin care să facă dovada că sunt buni platnici în ce priveşte impozitele. De unde au ei aşa ceva?”, spune Ion Stancu. Aceleaşi probleme persistă şi în materie de buletine. În România anului 2011, în Caraş-Severin, între 5 şi 10% dintre etnici nu au identitate. Asta, pentru că nu pot face dovada unui domiciliu stabil. Abandonul şcolar ridică probleme, însă acestea sunt la acelaşi nivel cu cele ale românilor. În cele mai multe cazuri, copiii renunţă la şcoală atunci când îşi însoţesc părinţii peste graniţele ţării.