China vrea să coboare o sondă în partea îndepărtată a Lunii

China intenţionează să fie prima ţară care debarcă o sondă lunară în partea întunecată a Lunii, a declarat recent un om de ştiinţă chinez implicat în proiect.

În lumea ştiinţifică există teorii potrivit cărora cele două părţi ale lunii au evoluat diferit de la formarea satelitului, partea îndepărtată fiind supusă la temperaturi mai scăzute şi rămasă într-o stare mai rigidă, în timp ce partea vizibilă a fost modificată de temperaturile mai ridicate. Această aselenizare ar putea să ofere informaţii extrem de importante pentru teoriile privind formarea Lunii.

Misiunea nu a fost prevăzută în progamul de explorare lunar (Chang’e). Ea a fost adăugată, în parte, datorită existenţei unei sonde nefolosite (Chang’e-4) care a fost construită ca rezervă pentru un eventual eşec al misiunii Chang’e-3, şi este programată pentru lansare înainte de 2020, a declarat Zou Yongliao de la departamentul de explorare lunară din cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe, la un forum dedicat explorării spaţiului lunar. Prin această suplimentare, numărul de identificare al sondelor lansate sau care urmează a fi lansate, în ordine cronologică, a devenit Chang’e-1, 2, 3, 5, 4. Partea îndepărtată a Lunii, sau “partea întunecată a Lunii”, aşa cum este mai frecvent numită, nu este niciodată vizibilă pe Pământ din cauza forţelor gravitaţionale. Potrivit lui Zou, partea îndepărtată a Lunii are un mediu electromagnetic curat, care oferă un câmp ideal pentru studiul undelor radio de joasă frecvenţă. “Dacă putem să plasăm un spectrograf de frecvenţă pe partea depărtată, putem umple un gol” în cunoaşterea universului, a spus el pentru CCTV.

Transmisii radio de pe Pământ nu pot să ajungă în această parte a Lunii, ceea ce o face locaţia perfectă pentru instrumentele sensibile.

Zou a declarat că Chang’e-4 este similar cu Chang’e-3 în structură, dar poate transporta mai multă sarcină utilă. După aselenizare va fi utilizat pentru a studia condiţiile geologice ale părţii întunecate a Lunii.

Potrivit calendarului, următoarea misiune chineză, a cărei pregătire se apropie de final, este prevăzută pentru 2017, când va fi lansată sonda lunară Chang’e-5 pentru a termina ultimul capitol din programul, iniţial gândit în trei etape, de explorare a Lunii desfăşurat de această ţară (orbitare, aterizare şi revenire), numit Chang’e după o zeiţă mitică.

Li Chunlai, designer principal al proiectului Chang’e 5, a declarat că această misiune va preleva probe automat şi decolarea de pe Lună se va face fără un loc special de lansare. Daca va avea succes, misiunea ar face China a treia ţară, după Statele Unite şi Rusia care reuşeşte să efectueze o astfel de manevră.

Statul asiatic a trimis primul său astronaut în spaţiu în 2003 şi a desfăşurat o serie de alte misiuni, inclusiv deplasarea unei staţii spaţiale experimentale. În 2007 respectiv 2010, au fost lansaţi sateliţii orbitali Chang’e 1 şi Chang’e 2. Prima sondă a colectat un volum mare de date şi a construit o hartă completă a Lunii. A doua misiune a sporit foarte mult rezoluţia hărţii anterioare şi a generat o imagine de înaltă definiţie a Sinus Iridium, o câmpie de lavă bazaltică, considerată de observatorii lunari a fi una dintre zonele cele mai frumoase ale satelitului. A urmat Sonda Chang’e-3, purtătoare a roverului lunar Yutu (Jade Rabbit – Iepurele de Jad) care a aterizat pe suprafaţa Lunii în decembrie, 2013. Această aselenizare a fost prima după misiunea sovietică Luna 24, lansată pe 9 august 1976.

China a sugerat, de asemenea, o posibilă misiune cu echipaj uman pe Lună. Doar 12 oameni au aterizat pe Lună, începând cu Apollo 11 atunci când Neil Armstrong şi Buzz Aldrin au fost primii care au păşit pe suprafaţa satelitului, în 20 iulie 1969. Jack Schmitt şi Gene Cernan au fost ultimii, cu misiunea Apollo 17, pe 14 decembrie 1972.