Măsuri de deblocare a restituirii imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist

Guvernul a adoptat, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, o serie de măsuri necesare pentru deblocarea şi accelerarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. Actul normativ completează şi clarifică anumite aspecte ale cadrului legislativ, astfel încât să poată fi deblocată soluţionarea câtorva mii de dosare de retrocedare aflate în analiza Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor.

În prezent, după doi ani de activitate, la nivelul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor se constată un blocaj în soluţionarea unor dosare, cauzat, în principal, de două aspecte:

Titularii unor dosare de despăgubire nu deţin documente care să ateste categoria de folosinţă a terenurilor solicitate, respectiv dacă la data preluării abuzive acestea erau terenuri agricole sau curţi-construcţii. În aceste condiţii, deşi în dosar se face dovada dreptului de proprietate şi a întinderii acestuia, Comisia nu poate emite o decizie de validare pe motiv că astfel, ar acorda măsuri compensatorii peste limita de 50 de hectare de teren agricol, limită stabilită prin Legea 165/2013. În acelaşi timp, Comisia nu poate lua nici decizia de a respinge dosarul, prin invalidare, având în vedere faptul că s-a făcut dovada dreptului la acordarea de măsuri compensatorii. Astfel, din cele 6.000 de dosare analizate după intrarea în vigoare a Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, până în prezent, aproximativ 2.000 au fost înaintate Comisiei în vederea emiterii unei decizii. Pentru aproximativ 4.000 de dosare, Secretariatul Comisiei Naţionale nu a putut înainta o propunere de decizie întrucât deşi documentele din dosare au confirmat existenţa şi întinderea dreptului de proprietate, nu s-a putut stabili şi respectarea limitei de 50 de hectare. Acest blocaj are ca efect nerespectarea termenelor legale de soluţionare a dosarelor, termene stabilite prin Legea 165/2013.

Pe de altă parte, există dosare în care, deşi entităţile învestite de lege cu soluţionarea notificărilor au propus acordarea de despăgubiri/măsuri compensatorii pentru construcţii, Comisia nu poate lua o decizie deoarece documentele existente în dosare nu oferă suficiente elemente din care să reiasă suprafaţa şi/sau alcătuirea construcţiilor.

Având în vedere aceste situaţii apărute în practică, Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern stabileşte, în mod expres, faptul că sunt prezumate ca având categoria de curţi-construcţii, la data preluării abuzive, terenurile în suprafaţă de până la 1000 mp, situate în mediul urban, şi de până la 3000 mp, situate în mediul rural, dacă pe acestea, la momentul preluării abuzive, existau construcţii. La stabilirea acestor suprafeţe au fost avute în vedere propunerile entităţilor învestite de lege cu soluţionarea notificărilor din dosarele analizate până în prezent de către Secretariatul Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor. În urma identificării şi centralizării suprafeţelor din aproximativ 2.000 de dosare în care s-au solicitat documente în vederea stabilirii categoriei de folosinţă a terenurilor la momentul preluării abuzive, în aproximativ 80% dintre acestea, propunerile vizează acordarea de despăgubiri pentru suprafeţe mai mici sau egale cu cele menţionate.

De asemenea, pentru situaţia în care, din documentele existente la dosar nu reiese suprafaţa şi/sau alcătuirea construcţiilor pentru care se propun măsuri compensatorii, se vor acorda despăgubiri pentru o suprafaţă construită de 21 mp, folosindu-se valorile minime din grila notarială aplicabilă spaţiilor de locuit. Suprafaţa minimă de 21 mp reprezintă suprafaţa utilă a unei locuinţe cu o cameră.

Instituirea acestor prezumţii, prin actul normativ adoptat de Guvern, are ca scop soluţionarea dosarelor în care persoanele îndreptăţite nu au depus documentele necesare stabilirii întinderii dreptului la măsuri reparatorii.

Totodată, actul normativ reglementează şi o serie de aspecte procedurale. Astfel, Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile ce au aparţinut cultelor religioase şi comunităţilor aparţinând minorităţilor naţionale din România (Comisia specială) îşi modifică componenţa prin cooptarea câte unui reprezentant al Instituţiei Prefectului şi autorităţii publice locale. Aceştia se vor alătura reprezentanţilor ministerelor Culturii şi Cultelor, Justiţiei, Finanţelor Publice, Secretariatului General al Guvernului şi Cancelariei Primului-Ministru. Completarea componenţei Comisiei speciale are drept scop implicarea efectivă a coordonatorilor administraţiei publice în luarea deciziilor cu privire la imobilele ce urmează să fie retrocedate. Comisia specială îşi va desfăşura activitatea în prezenţa a minim cinci membri şi va decide cu majoritatea de voturi a celor prezenţi. În prezent, la Comisia specială de retrocedare sunt în curs de soluţionare aproximativ 10.600 de cereri depuse de către cultele religioase şi comunităţile minorităţilor naţionale în perioada 2002-2006.

Caracterul de urgenţă al actului normativ derivă din faptul că Legea 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, prevede posibilitatea ca beneficiarii deciziilor de compensare să poată valorifica punctele acordate prin achiziţionarea de imobile din Fondul naţional, la licitaţia publică naţională, începând cu data de 1 ianuarie 2016. Împiedicarea participării la licitaţie a persoanelor îndreptăţite ale căror dosare de despăgubire se află în situaţia de blocaj menţionată, ar putea duce la formularea unor acţiuni în justiţie. De asemenea, există riscul ca persoanele nemulţumite de blocajul menţionat să se adreseze Curţii Europene a Drepturilor Omului, care ar putea relua procedurile de sancţionare a României, după ce acestea au fost reduse substanţial ca urmare a aplicării prevederilor Legii 165/2013 cu modificările şi completările ulterioare.