Raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare

Comisia şi-a publicat în 28 ianuarie analiza privind măsurile întreprinse de România în ultimele douăsprezece luni în domeniul reformei judiciare şi al combaterii corupţiei în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV). Raportul arată progresele continue înregistrate către îndeplinirea obiectivelor MCV şi indică domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare.

Raportul evaluează progresele recente realizate de România. Această evaluare evidenţiază o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora. Acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au menţinut o dinamică remarcabilă. Acest lucru s-a reflectat în creşterea încrederii românilor în sistemul judiciar în general şi în urmărirea penală a actelor de corupţie, în special. Menţinerea acestei tendinţe a fost posibilă printr-un nivel mai ridicat de profesionalism al întregului corp judiciar în ansamblul său, inclusiv prin disponibilitatea arătată de membrii acestuia de a apăra cu mai multă consecvenţă independenţa justiţiei şi prin aplicarea unei abordări mai proactive în ceea ce priveşte asigurarea consecvenţei jurisprudenţei. Acum s-a ivit ocazia de a testa aceste progrese, în momente deosebit de sensibile, în special în ceea ce priveşte numirile în posturi de conducere.

În acelaşi timp, persistă un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate şi construite pe baze şi mai sigure. Deşi punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică şi productivă dintre guvern şi sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate. Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale. De asemenea, cu toate că guvernul recunoaşte din ce în ce mai clar necesitatea combaterii corupţiei generalizate, amploarea problemei impune o abordare mai sistematică.

Comisia consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunităţile oferite de fondurile UE şi dialogul constructiv cu Comisia şi cu numeroase state membre continuă să reprezinte un sprijin valoros pentru consolidarea reformelor în România. Această evaluare este împărtăşită de cetăţenii români, astfel cum arată un sondaj Eurobarometru Flash recent publicat, realizat în noiembrie 2014: 79 % dintre cetăţenii români sunt de acord că UE ar trebui să aibă un rol în combaterea corupţiei şi în remedierea deficienţelor sistemului judiciar. În plus, 73 % dintre români consideră că UE a avut un impact pozitiv în ceea ce priveşte remedierea deficienţelor sistemului judiciar al României, iar 67 % cred că implicarea UE a avut un impact pozitiv asupra combaterii corupţiei.

Consensul cu privire la necesitatea reformelor şi convingerea că progresele sunt tot mai solide câştigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendinţă trebuie acum menţinută. Comisia aşteaptă cu interes să continue colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV şi a monitoriza recomandările incluse în raportul adoptat astăzi. Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an.

Context

La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare şi de verificare pentru a evalua angajamentele asumate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al combaterii corupţiei. Comisiei i s-a solicitat să prezinte în mod regulat un raport privind progresele înregistrate în aceste domenii. Primul raport al Comisiei a fost prezentat la 27 iunie 2007. Rapoartele Comisiei sunt completate de un document de lucru al serviciilor Comisiei în care se prezintă o analiză detaliată a progreselor înregistrate cu privire la fiecare dintre obiectivele de referinţă stabilite în cadrul MCV.

Ultimul raport anual a fost publicat la 22 ianuarie 2014.

Analiza Comisiei se bazează pe o evaluare a progreselor realizate de autorităţile române, pe informaţiile prezentate de statele membre, de organizaţii internaţionale, de experţi independenţi, precum şi pe informaţii din diverse alte surse. Comisia a întreprins mai multe misiuni în România, rapoartele luând, de asemenea, în considerare răspunsurile date de România la chestionare detaliate pregătite de Comisie.

IP/15/3822, Comisia Europeană – 28.01.2015