Rosetta – Un deceniu în spaţiu

În 12 noiembrie Rosetta va încerca să pună Landerul său numit Philae, pe suprafaţa unei comete.

Sonda Rosetta, dezvoltată de Agenţia Spaţială Europeană, a efectuat recent o manevră importantă prin care s-a deplasat pe o orbită mai mare în jurul cometei 67P/Churyumov-Gerasimenko, în cadrul pregătirilor pentru eliberarea Landerului Philae.

Două aprinderi ale propulsiei au ridicat orbita navei spaţiale de la 10 km până la o distanţă de aproximativ 30 km de centrul cometei, unde va fi menţinută până în momentul în care încep manevrele de pre-livrare, cu două ore înainte de separare, în dimineaţa zilei programate.

Manevrele marchează sfârşitul prezenţei navetei pe cea mai apropiată orbită atinsă de Rosetta în jurul cometei, care este din ce în ce mai activă, deoarece se apropie de Soare.

Manevra de pre-livrare va schimba traiectoria pentru Rosetta, astfel încât ea va fi pe un drum care va trece peste suprafaţa cometei la o distanţă de 5 km, în timp ce separarea va avea loc la aproximativ 22 km. O a doua manevră va provoca o deviere a traiectoriei pentru a îndepărta Rosetta de cometă; aceasta va avea loc la 40 de minute după separare şi va garanta o bună vizibilitate pentru observarea momentului în care Philae aterizează.

Dacă totul decurge bine, va fi prima dată în scurta noastră istorie spaţială când o sondă a coborât pe suprafaţa unei comete. Rosetta a devenit deja prima misiune care a zburat cu succes alături de – şi a orbitat – o cometă.

În timpul coborârii de şapte ore, Philae va fotografia şi va efectua experimente ştiinţifice, prelevând probe de praf şi gaze din mediul apropiat de corpul vechi de milioane de ani.

Va lua şi o imagine de “adio” a sondei Rosetta la scurt timp după separare, împreună cu un număr de imagini pe măsură ce se apropie de suprafaţa cometei.

Este de aşteptat ca primele imagini din timpul acestei secvenţe să ajungă pe Pământ la câteva ore după separare.

Când se va afla în condiţii de siguranţă pe suprafaţă, Philae va panorama împrejurimile locului de aterizare.

Prima secvenţă de experimente ştiinţifice de suprafaţă va începe aproximativ la o oră după aterizare şi va dura timp de 64 ore, durata de viaţă a bateriei.

Studiu pe termen lung al cometei de către Philae va depinde de cât de mult şi cât de bine bateriile sunt în măsură să se reîncarce, lucru care, la rândul său, este legat de cantitatea de praf care se depune pe panourile sale solare. Imaginile cele mai recente arată zone mari acoperite cu praf asemănătoare munţilor acoperiţi de zăpadă pe Pământ. ESA spune ca instabilitatea prafului şi activitatea cometei ar putea duce în cele din urma la avalanşe.

În orice caz, este de aşteptat ca până în martie 2015, când cometa se apropie de Soare, temperaturile din interiorul sondei să atingă un nivel prea ridicat pentru a continua operaţiunile iar misiunea ştiinţifică a lui Philae va ajunge la final.

Parcursul sondei Rosetta va continua pentru mult mai mult timp. Acesta va însoţi cometa, urmărind creşterea activităţilor din interiorul ei până la cel mai apropiat punct de pe orbita faţă de Soare, în august 2015, apoi o va însoţi înapoi spre exteriorul Sistemului Solar.

Lansată în luna martie 2004, Rosetta a fost reactivată în ianuarie 2014, după 957 zile în hibernare, un record pentru acest tip de misiuni.

Compusă dintr-un satelit şi un Lander, obiectivele pentru Rosetta, după ce a ajuns la cometa 67P/Churyumov-Gerasimenko, au fost de a studia obiectul ceresc în detaliu, pregătirile pentru aterizarea sondei pe suprafaţa cometei şi, după aterizare, să urmărească schimbările cometei pe parcursul trecerii în apropierea Soarelui.

Cometele sunt fragmente ale istoriei de 4.6 miliarde de ani a Sistemului Solar şi se crede că au jucat un rol crucial în aducerea de apă la începutul Pământului (aceasta este principala teorie, dar nu singura).