Prin Pasajul de Nord-Vest fără spărgătoare de gheaţă

Un alt punct de reper Arctic a fost atins recent, când o navă de marfă a finalizat singură un drum prin periculosul Pasaj de Nord-Vest (Northwest Passage).

Nava MV Nunavik, deţinută de firma de transport FEDNAV şi construită în Japonia, a plecat din Deception Bay, Canada, la 19 septembrie şi a depăşit Punctul Alaska Barrow, marţi, 30 septembrie. Nunavik a devenit prima navă de marfă care a navigat prin Pasajul de Nord-Vest, fără o escortă de spărgătoare de gheaţă. MV Nunavik este un vas de clasă polar, care poate străpunge un strat de gheaţă de aproape 1.5 metri grosime la o viteză de 3 noduri.

Ruta polară spre destinaţia finală, portul Bayuquan, China, este cu aproximativ 40 la sută mai scurtă decât traseul prin Canalul Panama, potrivit reprezentanţilor FEDNAV. Prin economia de combustibil, compania se aşteaptă să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în timpul călătoriei cu aproximativ 1.300 de tone metrice.

Nava transportă 23.000 de tone de minereu de nichel extras în Deception Bay din provincia Nunavik, Canada.

Topirea gheţii arctice a deschis mai multe rute arctice noi de transport maritim comercial. Aceste rute mai scurte ajută companiile să consume mai puţin combustibil şi sunt mai adânci decât Canalul Panama, ceea ce înseamnă că firmele pot creşte cantitatea de marfă transportată într-o singură călătorie.

Prima navă de marfă care a navigat prin Pasajul de Nord-Vest a finalizat traseul în septembrie 2013 cu o escortă formată dintr-un spărgător de gheaţă al Pazei de Coastă canadiene. Şi în 2012, o navă rusă a plecat din Norvegia spre Japonia pe acelaşi drum. Până acum, unele vase de croazieră sau iahturi personale au reuşit să efectueze cu succes această traversare, fără a fi asistate.

Deşi gheaţa este mai groasă în acest an în jurul insulelor din pasaj faţă de anii precedenţi, Nunavik nu a întâlnit nici un strat gros de gheaţă care să împiedice trecerea.

Dar provocările navigării arctice rămân. De exemplu, gheaţa persistă adesea în Pasajul de Nord-Vest mai mult decât în alte regiuni ale Arcticii. Insulele de gheaţă fac, de asemenea, navigarea complicată.

Pasajul de Nord-Vest are o lungime de 5.780 km, fiind o cale maritimă care trece prin nordul continentului America de Nord, legând prin Oceanul Arctic, Oceanul Atlantic cu Oceanul Pacific.

Prima încercare de a trece prin Pasajul de Nord-Vest, în 1845, s-a încheiat cu moartea echipajului de 129 oameni, atunci când două nave au rămas prinse în gheaţă. Oamenii de ştiinţă canadieni au descoperit una dintre aceste nave, HMS Erebus, la începutul lunii trecute. Vasul din epoca victoriană a devenit parte din folclorul nautic după ce a dispărut la mijlocul secolului al 19-lea. Căpitanul ei, Sir John Franklin, se afla în căutarea legendarului Pasaj de Nord-Vest.

Căutat de către exploratori de secole ca un posibil traseu de comerţ, a fost traversat pentru prima dată de Roald Amundsen în 1903-1906.

Guvernul canadian susţine că o parte din apele Pasajului de Nord-Vest, în special cele din Arhipelagul Arctic Canadian, sunt ape interne, oferind Canadei dreptul de a controla sau chiar bloca tranzitul prin aceste ape. Cele mai multe naţiuni maritime, inclusiv Statele Unite şi cele ale Uniunii Europene, consideră pasajul a fi o strâmtoare internaţională, prin care navele străine au dreptul de trecere în tranzit.