Voluntariat pentru o Dunăre mai curată

Grupul Ecologic de Colaborare Nera, organizaţie nonguvernamentală, apolitică şi nonprofit (detalii pe www.gecnera.ro, https://www.facebook.com/GECNERA), a monitorizat în data de 31 mai 2014 activităţile antropice cu impact negativ asupra mediului pe un traseu situat de-a lungul Dunării din interiorul Parcului Natural Porţile de Fier.

Monitorizarea s-a făcut de către voluntari ai GEC Nera, din România şi Serbia, în cadrul implementarii proiectului Watchdog şi advocacy destinate stopării activităţilor antropice ilegale care agresează mediul din sudul Banatului.

Cele mai importante concluzii ale rapoartelor de monitorizare întocmite de către voluntari sunt următoarele:

Conform discuţiilor avute cu cetăţenii din comunele riverane Dunării şi cu reprezentanţii primăriilor, cantitatea de peşte, în special de sturioni, este în continuă scădere în amonte de barajul de la Porţile de Fier datorită faptului că, încă de la construcţia sa, barajul nu a fost prevăzut cu instalaţii pentru tranzitul faunei piscicole. Acest fapt are un impact economic negativ asupra comunităţilor locale şi este în contradicţie cu Directiva Cadru Apă a UE şi cu Strategia UE 2009 – 2014 de dezvoltare a regiunii Dunării.

Pe teritoriul comunelor Berzasca şi Şviniţa au fost realizate construcţii prin ocuparea albiei minore a Dunării, în prelungirea propietăţilor de pe mal a unor riverani. Activităţile sunt în contradicţie cu Legea Apelor.

Între localităţile Moldova Veche şi Coronini, pe teritoriului oraşului Moldova Nouă, există un depozit neprotejat de deşeuri miniere cu structură prăfoasă pe o suprafaţă de cca. 150 ha. Deşeurile provin de la fosta exploatare de minereu de cupru a SC MOLDOMIN Moldova Nouă. Localnicii din Clisura de Sus a Dunării şi voluntarii din Serbia au confirmat că poluările cu praf de deşeuri miniere antrenate de vânt se produc frecvent pe ambele maluri ale Dunării şi afectează localităţile, terenurile agricole şi apele de suprafaţă din vecinătatea Dunării. Conform informaţiilor furnizate de Primăria din Veliko Gradište, zincul din aceste deşeuri este agentul poluant cel mai periculos şi este cauza unei creşteri cu 60 %, în ultimii 8 ani, a cazurilor de cancer de ficat şi colon pe teritoriul comunei Veliko Gradişte.

Pe teritoriul comunei Socol, în aria specială de conservare Balta Nera – Dunăre şi în golful de la Baziaş situat la intrarea în Romînia a Dunării, există depuse cantităţi mari de ambalaje din plastic care au un impact negativ asupra biodiversităţii şi peisajului din zonă. Pe teritoriul comunei Pojejena, în aria specială de conservare Divici – Pojejena, există abandonate deşeuri de materiale de construcţii.

Cea mai mare parte a pescarilor întâlniţi pe malul Dunării de pe teritoriul comunelor Socol, Pojejena şi Coronini practicau pescuit « sportiv » cu 10 undiţe. – Pe traseul monitorizat nu există preocupări de protejare, promovare şi introducere în circuitul turistic a patrimoniului natural local. Mai multe detalii privind activitatea de monitorizare a Dunării din 31 mai a.c pot fi găsite pe pagina noastră de Facebook.

Odată cu Ziua Internaţională a Mediului, 5 iunie, este şi Ziua Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa. Ziua Parcului a fost instituită şi organizată pentru prima dată în 2013 în cadrul unui proiect implementat de către GEC Nera.

Sperăm ca evenimentul să fie marcat în acest an de către Administraţia Parcului cel puţin la acelaşi nivel la care evenimentul a fost sărbătorit anul trecut.