Curiosity, 1 an pe Marte

Roverul Curiosity dezvoltat de NASA, care a marcat un an pe Marte săptămâna trecută, şi-a atins deja obiectivul ştiinţific principal, acela de a dezvălui dacă în trecut planeta ar fi putut susţine viaţă.

“Succesul laboratorului nostru mobil, începând cu aterizarea dramatică în urmă cu un an şi rezultatele ştiinţifice furnizate de atunci, ne împinge spre noi explorări, inclusiv trimiterea de oameni pe un asteroid şi pe Marte”, a spus Administratorul NASA, Charles Bolden.

După ce a entuziasmat milioane de oameni din întreaga lume, cu aterizarea încheiată cu succes într-un crater situat aproape de linia ecuatorului Planetei Roşii, pe 6 august 2012, Curiosity a furnizat mai mult de 190 de gigabiţi de date, a transmis mai mult de 36.700 imagini complete şi 35.000 pictograme, a efectuat peste 75.000 de “trageri” cu laser pentru a investiga compoziţia chimică a diferitelor corpuri, a colectate şi analizat materiale de probă din două stânci şi s-a deplasat mai mult de 1.6 km.

Robotul, de mărimea unui mic SUV, şi-a îndreptat recent roţile spre Sud, spre poalele Muntelui Sharp, într-o călătorie care va dura mai multe luni. În cazul în care microbii au existat vreodată pe Marte, acest munte, cu înălţimea de 5.5 km faţă de locul de aterizare, reprezintă cea mai bună speranţă pentru conservarea ingredientelor chimice care sunt fundamentale pentru toate lucrurile vii.

Oamenii de ştiinţă au sperat iniţial că drumul spre Muntele Sharp va începe la sfârşitul anului trecut, dar au decis să facă un ocol spre un loc interesant, în apropierea punctului de aterizare, în care trei tipuri diferite de teren se intersectează.

Curiosity a descoperit aici pietricele rotunjite, o posibilă dovadă pentru prezenţa unei vechi albii. Acestea au fost primele depozite de prundiş de albie examinate vreodată de aproape pe Marte.

După analiza primului eşantion colectat prin foraj într-o stâncă de pe Marte, oamenii de ştiinţă au concluzionat că planeta a posedat condiţiile potrivite de mediu pentru a susţine viaţa primitivă.

“Acum ştim că Marte a oferit condiţii favorabile pentru viaţa microbiană cu miliarde de ani în urmă”, a declarat John Grotzinger, de la California Institute of Technology din Pasadena, participant la proiect. “Sperăm că acele straturi ispititoare [de sedimente] de pe Muntele Sharp au păstrat în memoria geologică o diversitate largă de alte condiţii de mediu care ar fi putut afecta viaţa”. Vehiculul nu este echipat pentru a căuta microbi, vii sau dispăruţi.

Pe drumul spre munte, Curiosity va face fotografii, va verifica starea vremii, urmării radiaţiile şi va pulveriza cu laser diferite pietre.

Misiunea a măsurat nivelurile naturale de radiaţii în călătoria spre Marte şi monitorizează radiaţiile şi vremea pe suprafaţă, colectând date care vor fi utilizate pentru proiectarea viitoarelor misiuni umane pe planetă. Misiunea Curiosity a găsit, de asemenea, dovezi în sprijinul teoriei potrivit căreia Marte a pierdut cea mai mare parte atmosferei sale iniţiale, prin procese care au avut loc în partea de sus a atmosferei. Următoarea misiune NASA pe Marte, Mars Atmosphere and Volatile Evolution, este în curs de pregătire pentru lansarea prevăzută în luna noiembrie. Ea va studia aceste procese din atmosfera superioară.

După succesul Curiosity, NASA se pregăteşte pentru un bis în 2021, folosind aceeaşi tehnologie de aterizare.